Neutralitatea Moldovei - o șansă sau o amenințare ascunsă pentru Europa, Partea I.

Principala / Analize / Neutralitatea Moldovei - o șansă sau o amenințare ascunsă pentru Europa, Partea I.
Situația ne sugerează că subiectul neutralității este unul important pentru elitele conducătoare din Moldova și, prin urmare, este utilă efectuarea unei analize primare a acestuia în diferite contexte și interconexiuni. Partea întâi: «O șansă unică, care nu poate fi ratată» Pe neașteptate, la jumătatea lunii iulie, în Republica Moldova a luat avânt o discuție amplă despre așa-numita neutralitate permanentă a acestei țări. Acest subiect niciodată nu a mai beneficiat de un sprijin politic atât de semnificativ din partea a două forțe politice de orientări diferite. Între timp, natura situației sugerează că subiectul neutralității Moldovei este unul important pentru elita guvernamentală și, prin urmare, este utilă efectuarea unei analizei primare a acestuia în diferite contexte și interconexiuni. Acest material este alcătuit din două părți, care vor fi publicate separat. În prima parte sunt subliniate aspectele pozitive ale conceptului de neutralitate a Republicii Moldova și sunt marcate câteva beneficii și achiziții în cazul implementării acestuia din perspectiva obiectivelor orientării pro-europene a Republicii Moldova, stabilite după 2009 la nivel de stat și la nivel legal. Cea de-a doua parte are ca scop analiza posibilelor dificultăți și amenințări pentru SUA și Europa, care sunt în mod inevitabil prezente chiar și în cadrul acestui subiect aparent explicit, datorită specificului administrării "din umbră" a proceselor politice din Moldova și contextului pre-electoral dificil de pronosticat. Vom începe cu analizarea aspectelor pozitive. Mai înâi de toate, e de remarcat faptul că inițiatoare a introducerii subiectului neutralității în discursul public din Moldova au fost două forțe politice. Partidul Democrat, care controlează majoritatea parlamentară și de fapt a uzurpat organele autorității publice și ale administrației, a inițiat adoptarea la 19 iulie 2018 a Strategiei naționale de apărare pentru anii 2018-2021. În aceeași zi, Președintele Republicii Moldova Igor Dodon și-a făcut publică poziția privind asigurarea securității Republicii Moldova și a cetățenilor săi prin consolidarea statutului constituțional al neutralității permanente a țării. Cu participarea nemijlocită a ambelor forțe politice, în prezent se desfășoară o activitate de promovare în rândul experților și de către mass-media a subiectului neutralității permanente. La discuții iau patre în mod activ foști diplomați ai UE și alți lideri de opinie, fapt care, în general, este logici și rațional. Uniunea Europeană nu poate să nu participe la această discuție, deoarece aceasta combină în sine atât potențiale riscuri, cât și oportunități evidente pentru interesele Bruxelles-ului. Subiectul legat de amenințarea din partea Rusiei și de neutralitate ca răspuns la această amenințare este piatra de temelie a Strategiei naționale de apărare adoptate de Parlamentul Republicii Moldova pentru anii 2018-2021. În strategie se specifică că ”pe teritoriul Republicii Moldova este staționat contingentul militar al Federației Ruse (Grupul Operativ al Trupelor Ruse), care se află aici fără consimțământul legal al Republicii Moldova și contrar prevederilor constituționale”. Prezența GOTR este evaluată de către Parlamentul RM ca un risc la adresa securității naționale. Această abordare corespunde intereselor Republicii Moldova în ceea ce privește ireversibilitatea politicii sale de apropiere de UE. În are parte, acesta este motivul interesului activ al Partidului Democrat din Moldova față de subiectul neutralității. Vlad Plahotniuc, prin refuzul său de a recunoaște alegerea democratică a chișinăuenilor, care-și doresc să-l vadă la conducerea capitalei pe liderul partidului "Platforma Demnitate și Adevăr" Andrei Năstase, caută cele mai eficiente soluții de de-escaladare a situației în relațiile cu Bruxelles-ul și Washingtonul. Președintele Republicii Moldova Igor Dodon și-a publicat opinia față de documentul adoptat de către Parlament. El propune dezvoltarea unui concept de neutralitate permanentă a Republicii Moldova și obținerea consolidării acestuia la nivel internațional. Politicianul se referă la experiența țărilor europene, unul dintre scopurile și obiectivele principale ale conceptului fiind "asistența pentru încheierea procesului de retragere a trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova". În secțiunea dedicată relației dintre Moldova și Ucraina, Igor Dodon specifică: "Fără îndoială, Ucrainei îi revine un rol important, împreună cu alți parteneri internaționali, în identificarea soluțiilor viabile pentru o asemenea problemă complexă cum este acordarea de asistență la evacuarea și utilizarea armamentului și munițiilor din depozitele de la Colbasna, precum și în crearea de condiții favorabile pentru încheierea procesului de retragere a trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova (asigurarea tranzitării)". În același timp, Președintele Republicii Moldova și-a exprimat încrederea că " Rusia va susține voința poporului moldovenesc pentru păstrarea și consolidarea statutului de neutralitate al țării sale și va întreprinde toți pașii necesari pentru ca neutralitatea permanentă a Moldovei să corespundă plenar cerințelor și acordurilor internaționale". În ziua de 20 iulie a anului curent la Chișinău a fost organizată o conferință internațională cu privire la problemele neutralității Republicii Moldova. În ciuda faptului că organizatorul oficial al evenimentului a fost președintele onorific al Partidului Democrat Dumitru Diacov, la conferință a participat o paletă largă de diverși experți internaționali și foști diplomați, inclusiv din UE și Rusia.În cadrul evenimentului organizat de democrați a fost distribuită o broșură ce prezenta poziția lui Igor Dodon, iar consilierul său, Vasile Șova, a ținut un discurs, în care a știut să lege subiectul neutralitatății permanente a Republicii Moldova de procesul de reglementare transnistreană. După conferință, Președintele a avut o întâlnire separată cu toți participanții. Putem trage concluzii corespunzătoare în baza acestor evoluții. În primul rând, discursul cu privire la problema neutralității permanente este un indiciu pentru o anumită coincidență a intereselor Partidului Democrat și ale Președintelui, ceea ce, în condițiile unei turbulențe permanente în Moldova, nu se prezintă ca un simptom prea rău. Dar, mai întâi de toate, acesta este un semnal din partea autorităților moldovene pentru partenerii lor internaționali de dezvoltare cu privire la disponibilitatea lor de a le oferi o nouă agendă promițătoare pentru suprimarea statu-quoului de lungă durată din regiune, cu poziția dominantă a Rusiei prin prezență militară a acesteia în Transnistria, în afara controlului Chișinăului. În al doilea rând, în ultimii ani, autoritățile moldovene au creat temeiuri juridice importante care consolidează la nivel de stat sarcina de retragere a trupelor străine și de asigurare a garanțiilor internaționale pentru neutralitatea acestei mici republici. Primele acorduri privind limitarea tranzitării trupelor și armelor rusești au fost încheiate între Chișinău și Kiev încă în 2015.Chișinăul a obținut o șansă reală de a controla cine sosește în regiune și de a-i filtra pe cei care vin să-și facă serviciul militar în așa-numitul grup operativ al trupelor ruse. În decursul anului 2017 Moldova a pregătit un cadru normativ și legal pentru soluționarea sarcinii de retragere a GOTR și a armamentului. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat o hotărâre cu privire la interpretarea articolului 11 din Constituția Republicii Moldova (neutralitate permanentă). Interpretarea recunoaște ca fiind neconstituțională dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare. Atât Guvernul, cât și Parlamentul Republicii Moldova au venit în timpul verii cu declarații împotriva activității GOTR, iar un număr de angajați ai Ambasadei Rusiei responsabili de spionaj au fost declarați personae non gratae și expulzați din țară. În vara anului trecut aceeași soartă a avut și politicianul aventurier rus Dmitrii Rogozin. După ce și-a format o bază internă stabilă, îndreptată împotriva ocupației rusești, în 2018 Moldova a transferat discuția pe platforme internaționale, reușind să obțină în ultimele luni adoptarea rezoluției Adunării Generale a ONU, a Adunării Parlamentare a OSCE, NATO și a Congresului SUA. Washingtonul și Bruxelles-ul au oferit un sprijin diplomatic substanțial pentru aceste inițiative, care reamintesc de obligațiile Rusiei de a retrage necondiționat trupele sale de pe teritoriul Republicii Moldova. În al treilea rând, ținând cont de documentele strategice ale celor două partide politice influente, aflate într-o confruntare sistemică acută, subiectul neutralității Republicii Moldova este probabil singurul element, cu ajutorul căruia acestea pot găsi un teren comun. Astfel se deschid noi oportunități de reconfigurare a pozițiilor ambelor partide în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din Moldova la începutul anului 2019. Poate că tocmai astăzi suntem martorii unui proces unic de generare și implementare reală și nu declarativă a strategiei RM de emancipare față de prezența nelegitimă a trupelor rusești în estul Republicii Moldova. Sunt sigur că Uniunea Europeană și Statele Unite înțeleg natura specială a situației și vor fi pregătite să ofere un sprijin substanțial dezvoltării proceselor în această direcție, chiar și în condițiile neacceptării metodelor de guvernare a "coordonatorului" coaliției de guvernământ. În situația amplificării conflictului dintre coaliția democratică și partenerii internaționali de dezvoltare ai Republicii Moldova, este foarte important pentru Washington și Bruxelles să surprindă acest semnal extrem de clar și să compare costurile și achizițiile aferente implementării scenariului prospectiv propus de Chișinău cu privire la neutralitatea permanentă a Moldovei și garantată la nivel internațional. În al patrulea rând, acest concept este extrem de logic, instrumental și vizează asigurarea unor condiții interne și internaționale pentru retragerea trupelor și armelor rusești dislocate în Transnistria. Următoarea etapă a acestei lucrări ar trebui să fie reformatarea operațiunii tripartite de menținere a păcii pe Nistru într-o misiune polițienească sau civilă cu participare internațională. Este important și faptul că Curtea Constituțională și autoritățile moldovene nu consideră cooperarea programatică pe termen lung a Moldovei cu țările NATO, participarea la operațiunea din Kosovo și alte forme de contacte de ordin militar-politic drept o amenințare la adresa neutralității permanente a Republicii Moldova. În același timp, Rusiei îi este imputată responsabilitatea pentru dificultățile în soluționarea problemei transnistrene, deoarece se declară clar că anume retragerea trupelor ruse este condiția de bază pentru o ulterioară decizie politică finală. Această abordare repezintă o strategie adecvată și productivă pentru viitor și corespunde cu ceea ce societatea civilă din Moldova a declarat fără succes de-a lungul anilor. În al cincilea rând, merită să-i acordăm un plus pentru instinctul politic și experiență lui Igor Dodon, care îndeplinește cea mai dificilă parte a sarcinii. El a reușit să găsească o înțelegere reciprocă cu Moscova cu privire la problema monitorizării prudențiale a subiectului prin discutarea liberă și fără caracter obligatoriu a acestuia la un nivel de experți independent. După cum se știe, Rusia a refuzat categoric și timp de mai mulți ani să discute sub orice formă și la diferite niveluri de discuții cu Bruxelles-ul și Washingtonul retragerea trupelor și armelor din Moldova. Cu toate acestea, trebuie să fac o remarcă. Faptul că Moscova semnalează toleranță pentru o discuție referitoare la neutralitatea Republicii Moldova și retragerea trupelor nu ar trebui să inducă pe nimeni în eroare. La momentul prezent Rusia este aparent dispusă să facă cheltuieli serioase pentru creșterea investițiilor politice în Igor Dodon cu scopul de a obține majoritatea locurilor în parlament de către socialiști în urma rezultatelor viitoarelor alegeri parlamentare. Doar că rămâne o mare întrebare: ce se va întâmpla după alegeri, care din interpretările pentru "neutralitatea" Moldovei va prevala și ai cui specialiști militari în cele din urmă își vor face bagajele. Acest lucru îl vom discuta în partea a doua.