O vor ajuta-o pe Maia Sandu "zona tampon"?

Principala / Analize / O vor ajuta-o pe Maia Sandu "zona tampon"?
Într-unul din ultimele interviuri cu ediția RFI din România, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a declarat că Rusia "dorește să mențină Moldova ca o zonă tampon între Occident și zona pe care ea o controlează". Acesta din urmă, aparent, ar trebui să fie înțeles ca eTransnistria, unde se află Grupul operațional al forțelor rusești (GOFR), asigurând desfășurarea unei operațiuni de menținere a păcii și protejarea depozitelor cu vechile arme sovietice. Subiectul "zonei tampon" a fost discutat anterior în mod repetat de către experții în contextul confruntării geopolitice a Occidentului și a Rusiei. De fiecare dată, analiștii subliniază faptul că Republica Moldova se află în centrul acestei confruntări, în ciuda principiului neutralității stabilit în constituția țării. Un motiv dintre acestea pot fi numite problemele sistemice ale Moldovei, dintre care se numără corupția excesivă, conflictul de lungă durată al identităților, contradicțiile sociale cu privire la problema vectorului strategic al dezvoltării statului, umbra guvernării țării de către elitele oligarhice. În interpretarea Maiei Sandu, "zona tampon" este înțeleasă ca un fel de realitate ipotetică, pe care Rusia încearcă să o impună Republicii Moldova. Declarațiile liderului PAS par să repete conceptul de "răzbunare rusă", concepută de către de politicienii occidentali. Esența ei se reduce la faptul că Moscova după înfrângerea din Războiul Rece încearcă să se stabilească ca o putere regională și să-și întărească influența în spațiul post-sovietic. Cu toate acestea, motivele ei, conform autorilor acestei teorii, sunt legate de expansiunea NATO în Europa de Est, percepută de Rusia ca o amenințare la adresa securității proprii. Potrivit Maiei Sandu, se simte o schimbare de accent - ea vorbește despre expansiunea irațională a Rusiei, a cărei obiect a devenit Moldova. " Influența Rusiei crește colosal. Conform acestui scenariu, teoria zonei tampon poate fi conservată și adâncită. Aceasta este ceea ce vrea Rusia - să ne păstreze ca o zonă tampon între Occident și zona pe care o controlează",  este încredințată liderul PAS. În același timp, politicianul este convins că un astfel de scenariu este de dorit  și de mai mulți politicieni moldoveni, deoarece "în zona tampon este mai ușor să-ți impui propriile reguli, să încalci legile, să rămâi la putere împotriva voinței poporului, să furi și să rămâi nepedepsit". Evident,  că Maia Sandu se referă la rivalii ei politici, pe care îi critică în mod constant. În primul rând, reprezentanții Partidului Democrat (PDM), care astăzi îi controlează guvernul, parlamentul și instanțele judecătorești. Astfel, Maia Sandu egalează  Rusia și democrații, care, urmând logica liderului PAS, se străduiesc să transforme Moldova într-o țară ostilă între rivalii geopolitici. E greu de argumentat cu ultima declarație. Vom adăuga doar un amendament mic, dar semnificativ - elitele politice din Moldova propun țara ca "o zonă tampon", iar contrapartida în această afacere nu este deloc Rusia. Acest lucru este evidențiat de apropierea tot mai mare a Chișinăului cu NATO, care nu are doar un centru de informare la Chișinău, ci implică și soldații moldoveni în operațiuni și manevre în diferite țări, inclusiv în Kosovo. Personalul militar al blocului nord-atlantic, la rândul său, participă la exercițiile militare de pe teritoriul Republicii Moldova, sunt implicați în inspecțiile anuale ale unităților militare din apropierea așa-numitei. "Zone de securitate" ale conflictului transnistrean. Specialiștii NATO supraveghează procesele de reformare și reechipare a armatei naționale a Moldovei, oferindu-i tehnică, echipamente și instrucțiuni NATO. În plus, Moldova are un acord privind cooperarea militară cu țara Alianței Nord-Atlantice din România. Acest acord creează un temei juridic pentru așezarea pe o durată nedeterminată a forțelor armate românești pe teritoriul Republicii Moldova. Adică, documentul conferă de fapt României dreptul de a folosi infrastructura, depozitele de deșeuri și spațiul aerian al Republicii Moldova în scopuri militare. Este evident că conjugarea treptată a structurilor militare ale NATO și ale Republicii Moldova atrage Chișinăul în spațiul Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest proces să se încheie cu aderarea Republicii Moldova la o organizație militară - un astfel de rezultat este un mare risc pentru NATO. Este puțin probabil ca Alianța să-și asume obligația de a proteja Republica Moldova de orice amenințare, ceea ce ar însemna o ciocnire militară deschisă cu un posibil agresor, așa cum Chișinăul o vede pe Rusia. Este mult mai convenabil să se ascundă în spatele unui aliat ca scut și să-și folosească teritoriul său ca o "zonă tampon". Acest lucru a fost ilustrat războiul georgian-osetian din anul 2008, când Washingtonul s-a limitat la furnizarea de arme și sprijinul masiv politic și informațional către Tbilisi. În ciuda acestui fapt, autoritățile moldovenești se îndreaptă în mod activ spre o apropiere de blocul militar, contrar principiului neutralității stipulat în Constituție. Guvernul Democrat, care a primit aprobarea de la Washington în 2016, în ciuda protestelor masive, în ultimii doi ani, nu numai că a întărit cooperarea cu NATO și Statele Unite, dar și a făcut o discuție cu privire la retragerea trupelor ruse staționate în Transnistria la nivelul organizațiilor internaționale. Trupele ruse staționate în republica nerecunoscută sunt folosite de elitele politice din Moldova pentru a fundamenta teza despre "amenințarea rusească". În același timp, cauza originală a conflictului transnistrean, care nu este prezentată ca o consecință a politicii Chișinăului la începutul anilor 1980 - 90 ai secolului al XX-lea, ci ca urmare a intervenției rusești și ocupării teritoriului Republicii Moldova, apare într-o altă lumină. Imaginea Republicii Moldova ca "victimă a agresiunii rusești" este susținută de principalii sponsori internaționali ai dezvoltării Moldovei - Statele Unite și Uniunea Europeană (în special România), care se remarcă în special în contextul confruntării geopolitice cu Rusia. Nu este întâmplător faptul că "protecția împotriva expansiunii rusești" este unul dintre principalele concepte electorale ale multor forțe politice din Moldova. Maia Sandu, în calitate de lider al opoziției extra-parlamentare proeuropene, nu neglijează nici tema "agresiunii din partea Moscovei", mai ales în contextul tendinței anti ruse populare în Occident. Susținerea occidentală este una dintre principalele resurse electorale ale lui Sandu și aliatului său, Andrei Năstase. Aproximativ jumătate dintre cetățenii moldoveni susțin ideile de integrare europeană, de aceea o luptă dură durează deja pentru voturile lor. În consecință, fiecare interviu sau declarație a politicienilor face parte din campania electorală, care încă nu a început încă oficial. În același timp, lupta opoziției extra-parlamentare pro-europene și a PDM seamănă mai mult cu rivalitatea dintre doi candidați cu același CV. Pentru care dintre ele va pune în cele din urmă Occidentul în lupta actuală pentru putere este principala întrebare pe care atât pro-europenii de opoziție, cât și democrații încearcă să le rezolve în favoarea lor.