România îi va ajuta Moldovei să-și fixeze poziția în NATO

Vladimir ROTARU Recent, Chișinăul a refuzat să adopte o lege privind statutul neutru al Moldovei, a intensificat cooperarea cu Alianța Atlanticului de Nord și și-a intensificat presiunea informațională asupra Moscovei cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său. În ultimele luni, atenția publicului moldovean e atrasă de luptele politice interne dinamice, precum și a unor crize mondiale, precum războiul petrolului și epidemia de coronavirus. În acest context, interesul pentru alte evenimente, de exemplu, în perimetrul extern al politicii moldovenești, a fost destul de scăzut. Și în zadar - procesele care se desfășoară acolo pot avea consecințe mult mai îndelungate pentru țară decât diviziunea actuală a portofoliilor ministeriale și a fluxurilor financiare. După schimbarea puterii lui Vlad Plahotniuc la mijlocul anului trecut, una dintre principalele intrigi ale politicii externe a fost soarta integrării Moldovei în NATO. Sub conducerea liderului PDM, ea a mers într-un ritm accelerat: reformarea armatei conform standardelor NATO, participarea regulată a armatei moldovenești la antrenament sub auspiciile organizației, deschiderea unor facilități ale Alianței în Moldova precum Biroul de Comunicare. Acest lucru s-a datorat unor motive obiective, deoarece cooperarea cu structurile NATO a fost unul dintre pilonii relațiilor bune cu Statele Unite și, prin urmare, a legitimității internaționale a regimului Plahotniuc. În această privință, unii analiști s-au așteptat la un „moment de cotitură” în tendință după iunie 2019, ținând cont de intrarea în coaliția de conducere a Partidului Socialiștilor, care la nivelul programului său de bază pleda pentru încetarea cooperării cu NATO. Și blocul pro-european ACUM nu a abordat prea mult acest subiect, acordând prioritate problemelor reformării țării și luptei împotriva corupției, iar în politica externă atragerea de asistență a donatorilor. În aceeași perioadă, a avut loc o anumită diversificare a contactelor Chișinăului în sfera de apărare, de exemplu, o întâlnire cu Serghei Șoigu. Spre sfârșitul anului, socialiștii, care au inițiat un vot de neîncredere a guvernului Sandu, si au începand să aibă putere deplină în țară, ceea ce, teoretic, a amenințat cel puțin volumul și calitatea eforturilor euro-atlantice ale Moldovei. Cu toate acestea, implementarea celor mai radicale scenarii nu s-a întâmplat. În noiembrie, imediat după prăbușirea coaliției PSRM-ACUM, noul ministru al Apărării, Victor Gaiciuc, l-a asigurat pe șeful Biroului de legătură al NATO din Moldova că interacțiunea Moldovei cu organizațiile va continua, și a lăudat, de asemenea, Parteneriatul individual pentru pace NATO (IPAP). Este interesant faptul că, în octombrie 2019, postul de secretar general adjunct al Alianței a fost ocupat de Mircea Geoana, un ex-speaker al Senatului și fost ministru de externe al României. Unii experți asociați cu această numire o posibilă creștere a rolului direcției moldovenești pentru NATO, care, în fața unei rivalități reînnoite între SUA și Rusia în țara noastră, va deveni una dintre prioritățile pe termen mediu. Și, într-adevăr, într-un timp scurt, Mircea Geoana s-a întâlnit deja cu reprezentanții Republicii Moldova de două ori. În februarie, el a reafirmat angajamentul Alianței pentru parteneriatele bilaterale cu secretarul de stat al MAEIE, Gheorghe Leucă, și a discutat cu el punerea în aplicare a unui pachet de asistență pentru consolidarea capacităților de apărare și securitate ale NATO. În urmă cu câteva zile, a purtat discuții la Bruxelles cu principalul diplomat moldovean, Aureliu Ciocoi, unde acesta din urmă a exprimat interesul Chișinăului de a continua „cooperarea practică” cu Alianța Nord-Atlantică. În special, el și-a exprimat disponibilitatea de a identifica domeniile prioritare pentru cooperare în perioada 2020-2022 în cadrul noului plan individual de acțiune. Desigur, Geoana nu a omis să indice sprijinul organizației în reforma și modernizarea forțelor armate ale republicii. O astfel de consolidare dinamică a cooperării cu NATO de către o forță politică care a avut anterior o poziție foarte agresivă față de bloc nu ar trebui să fie surprinzătoare. Prins într-o anumită măsură în izolare internațională, Igor Dodon și socialiștii urmează calea bătută de democrați, folosind integrarea euro-atlantică pentru a obține aprobarea guvernării lor din străinătate. Se pare că Washingtonul privește favorabil pașii făcuți de Chișinău și este gata să meargă înainte, dar în schimb necesită manifestări necondiționate de loialitate. Eșecul proiectului de lege privind statutul neutru permanent al Moldovei, recunoscut ca nerelevant și creșterea presiunii informaționale asupra grupării trupelor ruse în Republica Moldova, rezultă probabil din parlament. Chișinăul folosește în mod tradițional tema prezenței militare a Rusiei fie pentru a primi dividende în Occident, fie pentru a trimite anumite mesaje la Moscova. În acest caz, ambele opțiuni par să aibă loc. Este caracteristic faptul că despre necesitatea retragerii trupelor în ultima lună nu s-a vorbit numai de membrii guvernului tehnocratic - Ion Chicu, care l-a numit „obiectivul principal”, și Aureliu Ciocoi, dar chiar și președintele însuși. La 2 martie, la aniversarea începerii conflictului de pe Nistru, Igor Dodon a anunțat că, după evacuarea muniției din Colbasna, trupele rusești vor trebui să părăsească și malul stâng. În plus, el a pus sub semnul întrebării perspectivele unei operațiuni de menținere a păcii sub auspiciile Rusiei. Astfel, politica externă „echilibrată” a conducerii actuale a țării dobândește clar „înclinarea” euro-atlantică. Autoritățile moldovenești folosesc interesul practic al Washingtonului în această regiune în favoarea lor, sporind propria legitimitate în ochii partenerilor străini, în special în Occident. Având în vedere refuzul real de a stabili un statut neutru, pe de o parte, și de a crea contacte cu NATO pe de altă parte, pe viitor ne putem aștepta la deschiderea unor orizonturi complet noi pentru cooperarea bilaterală. Bucureștiul va ajuta cu siguranță Chișinăul, care în persoana lui Mircea Geoana a avut ocazia să influențeze direct agenda Alianței. Prin urmare, în ciuda faptului că socialiștii și Igor Dodon își au rădăcinile, este sigur să spunem că perspectivele euro-atlantice ale Moldovei nu sunt în acest moment în pericol.