Expertul: restructurarea arhitecturii securității europene va afecta direct interesele Moldovei

Serghei CEBAN Situația geostrategică de pe continent își pierde rapid predictibilitatea, expunând țările europene la riscuri ridicate și le privează de capacitatea de a face față eficient provocărilor presante ale timpului nostru. În prezent, asistăm la o puternică confruntare strategică între jucători internaționali influenți, formând așa-numitele centre de putere în jurul lor. Confruntările de sancțiuni interminabile și războaiele comerciale active devin tot mai intense, intensificând lupta pentru energie și materii prime, precum și pentru influență în diferite regiuni ale lumii. Experții consideră că retragerea SUA și a Rusiei din Tratatul privind eliminarea rachetelor intermediare și cu rază scurtă a adus procesul de distrugere a sistemului de control al armelor în Europa. Astfel, stabilitatea strategică a continentului s-a pierdut practic, iar statele europene au început să trăiască în mod neașteptat în condițiile unui potențial război pe scară largă. Din fericire, o astfel de dezvoltare a evenimentelor este considerată până acum doar ca o probabilitate teoretică. În același timp, este extrem de relevantă lansarea unui dialog complex despre arhitectura viitoareii securității. Pe fundalul „curățării” spațiului euro-atlantic din mecanismele cooperării politico-militare din timpul Războiului Rece, apar o serie de idei conceptuale noi care sugerează o formă de reorganizare a sistemului de securitate în Europa. Pentru unii politicieni, acest proces este asociat cu cea mai largă acoperire posibilă a spațiului eurasiatic, conform principiului Lisabona – Vladivostoc. Alții consideră crucială menținerea demarcării existente cu Rusia de-a lungul întregului perimetru al granițelor sale, chiar până la punctul de a părăsi Cremlinul la periferia proceselor globale. Declarațiile recente ale lui Kurt Wolker, fostul reprezentant special al Departamentului de Stat al SUA pentru Acordul din Ucraina, confirmă faptul că Wașingtonul nu intenționează să țină cont de poziția Moscovei și a început să formeze o versiune ajustată a sistemului de securitate european pentru modelele din a doua jumătate a secolului XX. Așadar, el a propus schimbarea condițiilor de admitere la NATO pentru țările post-sovietice pe teritoriul cărora există conflicte nerezolvate, presupuse inspirate de Moscova, pentru a preveni apropierea lor de Alianța Nord-Atlantică. Potrivit diplomatului american, datorită faptului că membrii NATO se tem să nu accepte noi membri din cauza unei potențiale confruntări militare cu Rusia, alianța ar putea face o excepție în ceea ce privește aplicarea notoriului „Articolul cinci” pe teritoriile separatiste și să sprijine reintegrarea lor pașnică. Care, la rândul său, ar trebui să priveze Rusia de stimulente pentru a sprijini în continuare aceste enclave. Confirmarea suplimentară a faptului că retragerea Wașingtonului de la anumite acorduri de securitate este luată în considerare și prin prisma conflictelor înghețate, este decizia recentă a Statelor Unite de a lăsa tratatul cerului deschis. În același timp, NATO a făcut o declarație potrivit căreia Moscova ar trebui să-și anuleze restricțiile privind zborurile de inspecție în regiunea Kaliningrad și în apropierea frontierei cu Georgia, iar în schimbul acestora, Statele Unite vor fi gata să reconsidere decizia de retragere din acest contract. Conștient de faptul că procesele de pe continentul european au început să se miște, vecinii apropiați ai Moldovei împing fără echivoc Chișinăul la nevoia de a lua decizii fundamentale cu privire la securitatea lor. În luna aprilie a acestui an, un fost reprezentant român la sediul NATO de la Bruxelles, generalul pensionat Virgil Bălăcianu, a declarat că Republica Moldova ar putea deveni, la un moment dat, o amenințare pentru România și Alianța Nord-Atlantică, deși amenințarea nu va veni din țara însăși, ci de la avanpostul existent al Federației Ruse în regiune – Transnistria. În acest sens, experții europeni specializați în Europa de Est au început să dezvolte în mod activ ideea creării de noi direcții în cadrul politicii de vecinătate a UE prin introducerea aspectelor de securitate în agenda comună cu țările parteneriatului estic. Potrivit analiștilor, dacă Europa dorește cu adevărat să devină mai subiectivă, ambițioasă și autonomă din punct de vedere strategic, atunci este momentul să demonstrăm inițiativa – cel puțin în direcția Parteneriatului estic, al cărui următor summit este programat pentru iunie anul 2020. Analizând procesele în curs, putem spune cu încredere că Republica Moldova, într-un fel sau altul, va fi afectată de schimbările complexe prin care toate țările din spațiul european trebuie să treacă. Și în acest sens, relația neliniștită cu malul stâng creează factori de risc suplimentari, deoarece nu numai că mențin republica într-o stare de incertitudine strategică, ci o fac și o altă platformă pentru o potențială luptă geopolitică. În această privință, este important să înțelegem că factorul geopolitic notoriu va continua să fie exploatat activ în viața statului moldovenesc. După cum știți, fiecare forță politică din Moldova interpretează factorul extern în felul său, împărțind identitatea potențial uniformă a populației în numeroase fragmente și ștergând „recordul” geopolitic „în găuri” de aproape trei decenii. Cu toate acestea, în stadiul actual, în condițiile instabilității globale și incapacității cronice a elitelor moldovenești de a conduce țara dintr-o criză politică pe termen lung, pozițiile partenerilor de dezvoltare externă au o influență decisivă. Prin urmare, nu există nici o îndoială că soluțiile conceptuale care definesc conturul viitorului Moldovei vor fi promovate activ de actori externi pentru a construi o nouă arhitectură de securitate a continentului. Și este departe de faptul că aceste decizii vor ține cont de interesele obiective ale unei mici țări instabile post-sovietice. Motivul pentru aceasta se află la suprafață – Moldova modernă însăși este extrem de departe de capacitatea de a înțelege și de a-și articula clar interesele obiective.