Încetinirea ritmului de creștere a economiei Moldovei: în pragul unei reușite sau al unui eșec?

O cincime din economia Moldovei este "necontabilizată", iar creșterea economică are loc numai din contul consumului. Aceasta este concluzia experților Fundației Friedrich-Ebert și a Centrului Independent Expert-Grup prezentată în lucrarea analitică "Raport privind starea țării". Fondul Monetar Internațional a îmbunătățit pronosticul pentru creșterea economiei Moldovei în 2018 de la 3,0% la 3,8%. Raportul FMI privind rezultatele celei de-a treia evaluări a implementării Programului de cooperare cu Moldova constată că, până la sfârșitul anului, PIB-ul va ajunge la 163 miliarde lei, comparativ cu pronosticul anterior de 160,1 miliarde de lei. Cu toate acestea, îmbunătățirea pronosticului FMI, la modul general, nu indică perspective pozitive pentru economia Moldovei, ci mai degrabă contrariul - în 2017 creșterea sa a fost de 4,5%. Astfel, în anul curent acest indicator este mult mai mic. Ne putem aștepta ca condițiile favorabile pe piețele externe să stimuleze exporturile, dar contribuția comerțului net la creșterea PIB va rămâne negativă, deoarece importurile dintotdeauna cresc mai rapid. Având în vedere alegerile parlamentare programate pentru februarie 2019, este evident că se va încerca o creștere economică artificială pe termen scurt prin creșterea cheltuielilor publice, din care partea leului va fi alocată pentru mentenanța fondului rutier. Autoritățile moldovene speră, de asemenea, să stimuleze dezvoltarea economică prin acordarea cetățeniei investitorilor majori, planificând să atragă investiții în valoare de 1,3 miliarde euro. În 2018, instabilitatea politică actuală din Moldova, împreună cu dependența puternică de injecții financiare din afară, a avut un impact negativ direct asupra economiei. Astfel, în luna iunie, Comisia Europeană a amânat alocarea primei tranșe de asistență macrofinanciară a UE pentru Moldova din cauza deciziei Curții Supreme de Justiție de a anula rezultatele alegerilor de la Chișinău. Comisia a reamintit într-un mod clar că acordarea asistenței macrofinanciare este condiționată de "implementarea cu succes a anumitor măsuri economice și îndeplinirea unor condiții de ordin politic". În acest sens, principalele riscuri pentru dinamica pozitivă a PIB-ului țării sunt înăsprirea condițiilor de finanțare externă continuă a Republicii Moldova, presiunea pe piața valutară, instabilitatea politică și situața geopolitică nefavorabilă. În același timp, indicele ratei șomajului se menține la 4,1%, iar populația activă din punct de vedere economic migrează pentru a munci în alte țări. În același timp, remitențele din străinătate au fost și rămân unul dintre motoarele creșterii economiei Moldovei. Explicația se află la suprafață: fluxul de numerar mărește consumul intern și stimulează creșterea indicatorilor economici. Volumul transferurilor de bani din străinătate în Moldova în prima jumătate a anului 2018 a crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut și a ajuns la aproximativ 640 milioane dolari SUA. În topul clasamentului țărilor, din care banii sunt transferați de către lucrătorii migranți, în continuare se află Rusia (cu puțin sub 30% din suma totală a transferurilor), care e urmată de Israel, Italia, Statele Unite, Germania și Regatul Unit. Remitențele a peste un milion de muncitori migranți moldoveni au constituit în ultimii ani de la 17% până la 30% din PIB-ul Republicii Moldova și, în mod tradițional, au acționat drept ”propulsor” principal al consumului și, în consecință, a creșterii economiei naționale. Deja de la sfârșitul anului 2014 se înregistrează o scădere accentuată a volumului de transferuri, precum și a transferurilor în ruble rusești din Rusia. Apropos, până în 2014, ponderea Rusiei în structura transferurilor către Moldova a fost de aproximativ două treimi. Potrivit experților, creșterea preconizată a remitențelor va deveni un factor pozitiv doar pe termen scurt. Pe termen mediu și lung, un astfel de model de dezvoltare economică, datorită creșterii consumului și a "bunăstării" populației, va duce, de fapt, la o extindere a ”tumorii” deficitului în balanța de plăți. Veaceslav Ioniță, economist din cadrul IDIS ”Viitorul”, consideră că remitențele cetățenilor moldoveni care lucrează în străinătate "chiar dacă rămân la un nivel destul de înalt, nu mai joacă un rol important în condițiile în care exporturile depăşesc banii introduşi în ţară, deja al treilea an consecutiv”. În același timp, volumul lor semnificativ deja a condus la formarea unor rezerve bănești majore în bănci. Economia nu este capabilă să absoarbă aceste fonduri. Ca urmare, acestea sunt plasate în bănci sub formă de depozite, iar rezervele Băncii Naționale a Moldovei sunt alimentate cu valută străină. Excesul a creat presiuni asupra pieței valutare și a influențat aprecierea leului. Consolidarea monedei naționale a avut un impact negativ asupra exportatorilor, motiv pentru care BNM s-a văzut forțată să-și exercite funcția de reglementare pe piață. Banca națională a achizionat valută și a emis pe piață lei, pe care a trebuit să-i și cumpere, deoarece economia țării nu poate absorbi un asemenea volum. Doar în primul trimestru al anului 2018, creditarea economiei a scăzut cu peste 500 de milioane de lei față de anul precedent. Astfel, modelul existent, în care bunăstarea unei părți semnificative a populației este asigurată nu de către stat, ci de injecțiile directe de valută sub formă de remitențe, deja împiedică dezvoltarea economiei naționale și poate duce la noi probleme în viitorul apropiat. Creșterea continuă a lichidității excesive s-a putut observa în 2018, când aceasta a ajuns un nivel record de 9,6 miliarde de lei. Această creștere s-a datorat, în cea mai mare parte, unei scăderi permanente a portofoliului de credite în sistemul bancar. Rata anuală medie ponderată a dobânzii la creditele în moneda națională acordate de băncile din Moldova a scăzut în luna mai 2018 la un nou nivel istoric minim de 8,63% față de 10,26% în aceeași perioadă a anului trecut. Este pentru prima dată, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, când rata dobânzii la creditele în moneda națională a scăzut sub 9%. Toți factorii sus-menționați, în ansamblu cu creșterea instabilității politice interne înaintea alegerilor parlamentare din Moldova, vor avea un impact negativ asupra influxului extern de injecții publice și private. Șansele Moldovei pentru o dezvoltare stabilă în absența întremării cardinale a întregului sistem politic și restructurării bazei sale economice sunt destul de iluzorii. Într-un anumit sens, republica și cetățenii săi rămân în egală măsură ostatici ai "tradițiilor" vieții politice existente și a cu nimic mai puțin specificei economii.