Trecerea refugiaților din Europa în Moldova și Ucraina: care este prețul serviciului?

"Marea migrație a popoarelor" din epoca noastră, așa cum o numesc adesea publiciștii, este de fapt problema refugiaților, care are o influență crescândă asupra imaginii demografice, profilului cultural și proceselor politice din Uniunea Europenă. Problema, pe care Bruxellul încearcă să o rezolve timp de patru ani (iar de fapt, și mai devreme), nu numai că este departe de a fi rezolvată, dar, de asemenea, creează noi complexități în relațiile din zona europeană, punând la încercare însuși bazele proiectului european. Multe țări din UE nu doresc și nu pot accepta fluxurile nesfârșite de migranți din Africa și Asia, în timp ce cei care doresc să profite de ospitalitatea Lumii Vechi nu devin mai puțini. Cu toate acestea, pentru rezolvarea problemei migrației,  pot fi implicate atât vecinii UE, cât și țările asociate, inclusiv Republica Moldova și Ucraina, care astăzi în mare parte suportă sprijinul financiar european. În plus, elitele politice ale acestor țări în ajunul alegerilor sunt singure gata să ofere "umărul prietenos" Bruxelles-ului penru a primii apoi sprijinul in cursele electorale precum și în "minutele financiare dificile". Mai mult de atât, faptul că oficialii europeni și-au exprimat recent nemulțumirea față de actualul guvern de la Kiev și Chișinău, criticând-i pentru simularea unor reforme instituționale, în loc de executare, scandaluri de corupție și ignorând astfel recomandările UE. Bruxellul a suspendat tranșele financiare planificate, care, fiind adunate cu observațiile reprezentanților europeni, provoacă pierderi tangibile de imagine ale elitelor locale. Astfel, în iunie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție specială, exprimându-și îngrijorarea cu privire la "degradarea standardelor democratice în Moldova", numind-o "un exemplu de stat confiscat". Aceasta a fost urmată de o suspendare a asistenței macrofinanciare și bugetare acordate Republicii Moldova în valoare de 100 de milioane de euro. Recent, secretarul de stat al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei, Maria Flachsbarth, în timpul vizitei sale în Republica Moldova a refuzat chiar întâlniri oficiale cu reprezentanții  guvernului local. În cadrul conferinței de presă, ea a spus că fenomenul respectării statului de drept este complet absent în țară. Următoarele șase luni vor fi decisive, din punct de vedere electoral,  iar guvernul actual va încerca să le arate alegătorilor valoarea sa,  mergînd pe calea bine știută,  prin faptul creștererii  salariilor, beneficiilor, și așa mai departe. Pentru aceasta, desigur că, sunt necesari bani, deoarece  bugetul moldovenesc pentru 2018 constă  30%  din credite externe și granturi. Deci există motive întemeiate de a presupune că cei care stau la cârma coaliției pro-europene condusă de Partidul Democrat al Republicii Moldova, vor încerca să cîștige  favoarea europeană  și reînnoirea  finanțării atenuînd  retorica din adresa sa. Este suficientă critica și în adresa Ucrainei. Conflictul militar care decurge lent, dar  totuși care este actual din estul țării, politica națională, care duce la  înrăutățirea  relațiilor cu statele membre ale UE (Ungaria și România), slăbirea organelor anticorupție și problemele economice sistematice provoacă o iritație persistentă la Bruxelles. Astfel, comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere, Johannes Khan, notează că autoritățile ucrainene nu urmăresc implementarea propriei legislații și nu se grăbesc să implementeze reformele instituționale. Gravitatea problemei, dupa parerea UE, constă anume în aplicarea practică ale acestor reforme, la care Kievul ar trebui să atragă o atenție sporită, a spus Khan. "Anume în aceasta comunitatea internațională își are răbdarea la limită", afirmă el. Între timp, experții ne avertizează că țara se află din nou pe marginea unui haos financiar. Trezoreria Ucrainei a fost golită cu aproape 80% - de la 9,3 la 1,9 miliarde grivne și acesta este cel mai mic nivel din ianuarie 2014. În loc de bani, Kievul a acumulat o datorie imensă, inclusiv și față de FMI, iar din tranșele financiare depinde dacă țara va fi în măsură să reziste sau nu la un default. Cu toate acestea, pentru a le obține, autoritățile trebuie să îndeplinească o serie de cerințe anti-corupție, precum și să majoreze tarifele la gaze. Acum, cu șase luni înainte de alegeri, președintele Petro Poroșenko va trebui să le explice într-un fel cetățenilor săi, că creșterea prețului serviciilor comunale cu 60-65% - consitue singura șansă de a salva țara din capcana datoriilor. Atât la Kiev, cât și la Chișinău, autoritățile actuale vor trebui să decidă principala dilemă: cum să păstreze puterea în mâinile sale? Pentru aceasta, într-un fel sau altul, va trebui să obțină un fel de "semn de domnie" din mâinile sponsorilor financiari și de imagine. Dar, pentru a obține o restabilire a legitimității sale într-o situație în care Bruxelles-ul își exprimă în mod deschis nemulțumirea față de politica autorităților locale, va fi foarte dificil. Pentru a le îmbuna inima europenilor doar cu promisiuni, deja nu mai este posibil. Cu toate acestea, s-ar putea de oferit ceva special, capabil să umbrească negativul acumulat. Între timp, Uniunea Europeană încearcă să formeze o strategie echilibrată de ieșire din criza migrației. Lipsa de solidaritate pentru adoptarea unor norme comune pentru rezolvarea problemelor legate de reinstalarea colțului refugiaților Între timp, Uniunea Europeană încearcă să formeze o strategie echilibrată pentru a purea ieși din criza migrației. Lipsa solidarității în adoptarea unor norme comune pentru soluționarea problemelor legate de reinstalarea refugiaților a adâncit dezacordul din  UE. Mulți dintre membrii săi încearcă să se apere de persistența excesivă a migranților prin stabilirea unor bariere la frontiera - linia ce reprezintă o amenințare al Acordului Schengen. Să ne reamintim că, anume afluxul de migranți a influențat rezultatul referendumului privind Brexit în ce privește aderarea la UE. Potrivit Comisiei Europene, din 2015 până în iunie 2018, în zona euro a ajuns la peste 1,6 milioane de migranți ilegali care fug atît de conflictele armate cît și de sărăcia a mai multor regiuni din Asia și Africa. La început  tările din comunitatea europenă au convenit să plaseze voluntar refugiații privind cota (care depindea de populație). Cu toate acestea, ulterior, Republica Cehă, Ungaria, România și Slovacia au refuzat să accepte refugiații, chiar și în ciuda amenințării cu amendă din partea Bruxelles-ului. Ca urmare, reinstalarea migranților din Europa a fost una inegală, ceea ce a provocat o critică puternică a sistemului de cote. Adăugați la aceasta problema de adaptare și comportament criminal al „oaspeților“, care au provocat conflicte sociale și nemulțumirea populației autohtone. În Germania, țara care conduce după numărul de cereri de acordare a statutului de refugiat, problemele de migrație aproape au dus la prăbușirea conducerii actuale și anume al blocului conservator condus  de Angela Merkel CDU / CSU. Cu toate acestea, politicienii, în ultimul moment, au decis să creeze în țara centre de tranzit,  unde migranții ajunși se vor afla până la două zile,  așteptînd pentru a fi  deportați în alte țări din UE, unde au fost înregistrați inițial. Totuși, cancelarul german, pînă în prezent le cere  țărilor din cadrul UE să dezvolte un sistem echitabil de distribuție a migranților, indiferent de localizarea lor geografică. Ea a numit problema migrației europene „o provocare comună pentru toți“, adăugând că „acest fapt nu este o problemă doar a unei sau a două trei țări.“ „Din moment ce cu toții beneficiem de libera circulație în UE, cu toții trebuie să  ne asumăm responsabilitatea și să lucrăm pentru a găsi o soluție“, - a declarat Merkel la o întâlnire recentă cu primul-ministru al Spaniei, care, după închiderea porturilor italiene a devenit principala „poartă de intrare“ în Europa. Migranții care nu primesc statutul de refugiat sunt trimiși în afara Uniunii Europene. Pentru aceasta, Bruxelles-ul a alocat bani pentru crearea unui fel de "țară gazdă". Există acorduri corespunzătoare cu Libia și Turcia, acum există negocieri cu Maroc și Tunisia, se presupun convorbiri și cu Algeria și Senegal. Comisia Europeană a alocat, de asemenea, aproape 40 de milioane de euro pentru a îmbunătăți condițiile de primire a migranților din Grecia și oferă sprijin în domeniul migrației asociate cu UE în Bosnia și Herțegovina, prin care tranzitează fluxurile migratoare. Până în prezent, asistență acordată  a fost deja de 24,6 milioane de euro, iar 6 milioane de euro, în viitorul apropiat, Comisia Europeană intenționează să-i ofere celei mai sărace țara balcanică. Bosnia poate servi drept exemplu pentru a ilustra faptul că, pentru a soluționa problema migrației, cea mai dură din istoria existenței UE, pot fi conectate și țările asociate. Despre acceea că oficialii europeni îi propun și Ucrainei să organizeze pe teritoriul său lagăre pentru migranți a scris recent pe Facebook-ul său, Igor Mosiychuk deputatul  Radei Supreme. Această problemă, apropo, a fost deja ridicată în mod repetat în mass-media. De asemenea în anul 2015 într-un interviu cu postul de radio italian RaiNews24 Comisarul european pentru migrație Dimitris Avramopoulos, a declarat că ar fi adecvat ca  în  hotărârea problemelor Uniunii Europene să se implice și țările, care au semnat acordul de asociere - desigur, dacă ele doresc să devină membre cu drepturi depline a UE . Comisarul europeanse referea, mai întîi de toate-la Ucraina. "Numărul de migranți ar trebui distribuit în conformitate cu principiul" între toți fără excepție "și în funcție de disponibilitatea unor teritorii libere adecvate pentru a trăi. Și aici, cred eu că Ucraina are un potențial ridicat – mult  teren liber fertil, clima blândă, infrastructura disponibilă, „- a spus Avramopoulos. Potrivit acestuia, Ucraina este capabilă să găzduiască până la 100.000 de imigranți care ar putea să se angajeze în agricultură și să se asigure pentru ei înșiși. Astfel eurocomisarul a presupus că o astfel de abordare ar „servi drept un mare stimulent pentru dezvoltarea economiei ucrainene“, deoarece migranții „sunt în mare parte foarte harnici.“ Chiar și atunci, în orașul Yagotin de lângă Kiev, din subvențiile UE, din fondurile Comisariatului Suprem al Națiunilor Unite pentru Refugiați  și din bugetul Ucrainei a fost finalizat cel mai mare punct temporar de găzduire a refugiațiilor din țară. Mai mult decât atât, după cum s-a menționat de către Serviciul de Stat pentru Migrație al Ucrainei, tabara Yagotin a fost proiectată pentru 250 de persoane și a fost destinat pentru toate persoanele strămutate din străinătate. Cu toate acestea proiectul Yagotin, a fost înîmpinat de protestele locuitorilor la care au aderat naționaliștii ucraineni de la „Libertatea“, „Sectorul de dreapta“ și Regimentului Garzii Naționale „Azov” În ciuda acestui fapt, în septembrie 2017 Serviciul de migrație al Ucrainei, referindu-se la cererea președintelui Petro Poroșenko, a declarat că țara va ajuta Europa în confruntarea cu criza migrației și va primi refugiații din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Departamentul a menționat, de asemenea, că statul este pregătit să echipeze punctele de trecere a frontierei și să construiască tabere pentru locuința inițială a refugiaților. Ceva timp mai târziu, ziarul german Kraichgau News a publicat un articol care a raportat cu privire la gradul de pregătire al Kievului de a primi privind acordul cu Germania până la sfârșitul anului 2018, circa 20 mii de refugiați din Europa. Publicația se referă la cuvintele expertului departamentului juridic și consular al Ambasadei Germaniei la Kiev Mechkovsky Dorothy, care a remarcat faptul că un astfel de proiect va fi susținut de către Ministerul Federal al Finanțelor al Republicii Federale Germania. Precum în același articol era vorba și despre Moldova. „Nu este un secret faptul că europenii occidentali, la drept vorbind, nu sunt bine dispuși față de vecinii săi din est, în special - pentru cei care provin din țări aflate în afara Uniunii Europene. Motivele pentru o astfel de atitudine neprietenoasă sunt, de fapt, cunoscute. Este imposibil să fie numite astfel de țări precum Moldova și Ucraina, care doresc să devină membre a UE, civilizate și democratice. Dar dorința acestor țări de a ajuta Uniunea Europeană să rezolve unele probleme merită aprobare. Vorbim de disponibilitatea Ucrainei de a accepta și de a adăposti refugiații din Europa ", a scris Kraichgau News. La Kiev, între timp nu au exclus că din  cauza înăspririi politicii de migrație în UE,  fluxurile ilegale se pot deplasa în alte zone, inclusiv în „Nezalejnaya“. Anterior șeful Serviciului Frontierei de Stat al țării Petru Tsigikal, a remarcat faptul că Ucraina s-ar putea confrunta cu problema de o creștere bruscă a numărului de imigranți ilegali care, cu sprijinul diasporelor, pot veni în țară, „pentru a rămâne apoi în mod ilegal sau pentru a traversa frontiera cu UE.“ O astfel de prognoză nu este lipsită de motive. Ucraina cu problemele din economie este neatractivă pentru migranții care doresc să ajungă la țările mai bogate ale UE, unde sistemul de sprijin social este bine ajustat. Cu toate acestea, dacă alte rute spre Europa vor fi închise, atunci Ucraina poate fi o rută alternativă pentru tranzitul migrației. În plus, mai multe milioane de personae deja locuiesc în taberele de refugiați din Turcia. Este posibil ca, în cazul închiderii complete a coridoarelor „balcanice“, „italian“ și „spaniol“ poate să apară și „calea Mării Negre“. Faptul că refugiații ar putea încerca să intre pe teritoriul Europei și prin Republica Moldova, a declarat șeful local al Biroului Național pentru Migrație și Refugiați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova Olga Poalelungi. Mai mult, oficialii moldoveni au declarat mai devreme despre disponibilitatea lor de a primi "oaspeți". În special, că „țara va oferi azil tuturor celor care vor cere protecție“, a declarat anterior în 2016, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne Mihai Beregoi la Geneva, la o sesiune a Comitetului Executiv al Programului Comisariatului Suprem al Națiunilor Unite pentru Refugiați. În același timp, atît Republica Moldova cît și Ucraina, nu sunt în stare până când să asigure  creșterea economică și să garanteze bunăstarea tuturor cetățenilor, este puțin probabil să fie în stare să le ofere un suport cuvenit refugiaților. Cu toate acestea, folosind „tranșele de migrație“, pe care, de exemplu, se bazează Grecia și Bosnia, Chișinăul și Kievul nu numai că vor fi în stare să se conecteze la soluționarea crizei migrațieieuropene, dar este probabil să fie chiar avantajos să participe la astfel de proiecte. Autoritățile acestor țări pot primi, în acest caz, din partea Uniunii Europene sprijin politic și surse financiare pentru cazarea refugiaților din Africa și Asia. Și aceasta este exact ceea de ce are nevoie elita de guvernare, astăzi. Migranții pot deveni o mina de aur pentru elită. Iar loialitate în această chestiune și dorința de a accepta refugiați din UE (care la rîndul său este interesată în asimilarea refugiaților educați și calificați și deportarea elementelor lumpen) va oferi elitelor politice forțată aprobarea din partea Bruxell-lui. Aceasta, la rândul său, poate fi transformată în dividende electorale, invocând susținerea valorilor europene și calea europeană comună. În plus, această „politică de migrație“ va permite autorităților să „lupte“ cu depopularea ce este caracteristică pentru Moldova și Ucraina. Rezultatul ulterior al populației autohtone active în străinătate, în căutarea unei vieți mai bune în acest caz, va fi binevenită în mod secret. Cultura diferită, un popor fără drepturi politice pe care nu ai nevoie să susții din bugetul de stat, poate fi o opțiune mai preferabilă decît  „proprii“ cetățeni, care sunt nemulțumiți de situația din țară și protestează împotriva tiraniei birocratice. Obținerea de bani buni pentru fiecare migrant este mai interesantă decât plata salariilor și a pensiilor decente. Pentru cei pragmatici și cei strâns legați de structurile oligarhice ale cercurilor guvernante de la Chișinău și Kiev - o propunere de afacere foarte atractivă. Și este puțin probabil ca într-o perioadă de alegeri, puterile politice se vor pune  întrebarea: ce preț vor trebui să plătească cetățenii obișnuiți?