Ucraina: Confruntarea cu Rusia ca stil politic

În Ucraina baza economică nu mai determină de ceva timp suprastructura politică: suprastructura încearcă să distrugă baza economică. Oficial, guvernul explică orice pași mai puțin populari sau absurzi prin dorința de a "construi o lume nouă", or în realitate țara aduce tot mai mult cu un platou pentru filmarea unor spoturi publicitare, mai ales a celor cu conținut rusofob. Lumea s-a obișnuit deja cu declarațiile oficiale ale Kievului la adresa Moscovei, retorica dură a cărora nu mai provoacă aprobarea scontată, deoarece chiar și în Parlamentul European aceasta e privită ca o farsă care trebuie încetată. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene par a fi foarte determinate. Săptămâna aceasta Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, executând ordinul șefului statului, a pregătit un pachet de documente privind denunțarea Tratatului de prietenie cu Rusia - documentul fundamental pentru relațiile ruso-ucrainene, care, din 1997, a determinat parteneriatul strategic dintre cele două țări. Prin acest document, cele două state conectate printr-o istorie comună și o limbă comună, au declarat nu doar sprijinul reciproc, ci și recunoașterea integrității teritoriale a fiecăruia. Acum, președintele Ucrainei avertizează că țara sa se pregătește să se retragă din acord, fapt care sugerează o posibilă acutizare a discuției referitoare la frontiere. Noul atac al Ucrainei la adresa vecinului din est nu este o senzație - Petro Poroșenko și-a declarat planurile încă în primăvară, precizând totuși că se referea doar la o chestiune de încetare a cooperării militare. În același timp, el a anunțat intenția Ucrainei de a ieși din componența CSI și deja în iulie reprezentanța țării în organismele statutare ale Comunității a fost închisă. În același timp, Rada Supremă a ridicat din nou problema introducerii unui regim de vize cu Rusia, pe care mulți politologi continuă să o privească cu un scepticism stabil: vizele nu sunt profitabile în primul rând pentru Ucraina, foarte mulți dintre cetățenii căreia muncesc în Federația Rusă. Cu toate acestea, mass-media au raportat recent că începând cu anul 2019 Kievul intenționează să introducă vize electronice pentru cetățenii "țărilor cu risc de migrație", în rândul cărora promite să includă și Rusia. Dacă acest lucru se va întâmpla, pentru a călători în Ucraina, cetățenii Rusiei vor trebui să completeze pe pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei un chestionar și vor trebui să se înregistreze la autoritățile din circumscripția locului de ședere. Costul unei vize electronice unice la momentul actual este 65 USD. În administrația președintelui Ucrainei, după cum relatează ziarul Kommersant, introducerea regimului de vize cu Rusia a fost asociată cu retragerea din Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat strategic cu Rusia. Este totuși ciudat faptul că Kievul s-a decis să o ia pe calea unei noi intensificări a deteriorării relațiilor cu Moscova acum, când trezoreria suferă de pe urma unui deficit financiar. Potrivit datelor statisticii oficiale, Rusia continuă să fie principalul partener comercial al Ucrainei, investițiile sale reprezentând mai mult de o treime din structura totală a investițiilor străine în economia țării. Declarația actuală privind retragerea din Tratatul de prietenie nu a fost prima din șirul de declarații privind ruperea de Rusia. Autoritățile ucrainene au raportat recent că se pregătesc să oprească comunicarea pe cale feroviară cu Moscova, în ciuda faptului că aceasta aduce la bugetul problematic un profit solid și este principalul mijloc de transport pentru muncitorii migranți. Analiștii politici consideră că retragerea din Tratatul de prietenie este inspirată de echipa de strategi politici ai președintelui ucrainean. Indicatorul popularității al lui Petro Poroșenko a scăzut la limita disperării, or anul viitor vor avea loc alegerile prezidențiale. El speră să-și sporească șansele de a fi reales din contul cercurilor extremiste ale populației, care din 2014 reprezintă cea mai activă parte a societății ucrainene. Sprijinul lor poate asigura conservarea puterii prin proteste stradale dure. În plus, atacurile anti-rusești reprezintă o nimica toată susținută de Washington, unde în fiecare an se adoptă noi programe de constrângere a Rusiei. În aceste documente Rusia, împreună cu China, este declarată "rival" și "adversar". Elita politică a Ucrainei se alătură activ tendintei anti-ruse cultivate în Occident și încearcă să joace un rol semnificativ în modelarea imaginii Rusiei ca fiind o amenințare globală care ar trebui să fie supusă la sancțiuni restrictive. În această campanie de informare Ucraina are rolul unui instigator politic, care provoacă Moscova să reacționeze și, prin urmare, creează noi motive pentru sancțiuni. În paralel cu retragerea din Tratatul de prietenie, Ucraina intensifică "valul" informațional în jurul blocării de către Rusia a navelor în Marea Azovului. În ciuda faptului că nu există reclamații și pretenții din partea armatorilor, Departamentul de Stat al Statelor Unite a cerut deja Moscovei "să înceteze hărțuirea transportului maritim internațional" și a pus încă o dată semnul egalitatății între "Rusia" și "amenințare". Este interesant și faptul că acel gen de "vânătoare de vrăjitoare" atât de favorizat în SUA, de data aceasta, datorită interferenței Rusiei în alegeri, devine la modă și în Ucraina. Petro Poroșenko repetă faptul că Rusia deja a început să "intervină în mod activ" în viitoarele alegeri prin intermediul rețelelor sociale. Efortul elitei ucrainene de a-și păstra puterea cu orice preț, sacrificând în același timp interesele obiective ale țării, caracterizează declarația recentă a fostului președinte ucrainean, Leonid Kravciuk, care cu greu poate fi acuzat de simpatie fată Moscova. Potrivit lui, oamenii politici care s-au aciuat la putere, au început să "execute ordine" și să "servească neadevăruri" patronilor lor. Autoritățile ucrainene, spune Kravciuk, înșeală oamenii în mod "deschis și cinic". Această situație e asemănătoare cu cea din Moldova vecină, în care liderul Partidului Democrat și, deși informal, dar liderul actual al țării, încearcă să-și păstreze puterea în ciuda nepopularității pronunțate în rândul populației. Guvernul controlat de Partidul Democrat a riscat chiar și cu relația sa cu principalul său donator financiar - Europa, anulând rezultatele alegerilor pentru primarul Chișinăului. În același timp, Chișinăul continuă să demonstreaze o politică anti-rusă, prin interzicerea difuzării canalelor TV rusești și prin diminuarea statutului limbii ruse, în ciuda faptului că în Constituția țării aceasta e definită drept limbă de comunicăre interetnică. A devenit tradițională și retorica despre retragerea trupelor rusești din Transnistria. Este evident că atât conducerea Republicii Moldova cât și cea a Ucrainei înțelege bine că va putea să-și păstreze puterea până când vor fi utili în calitate de pușcași anti-ruși "partenerilor internaționali", care pot ajuta la rezolvarea problemelor financiare pe care nici Moldova, nici Ucraina nu le pot soluționa prin propriul efort. În acest fel, în perioada anilor 2015 -2017, Kievul a primit patru tranșe de mai mult de opt miliarde. Doar că acești bani au dispărut ca "apa în deșert", iar mijloace suficiente pentru acoperirea costurilor publice nu există. Pe lângă aceasta, în decursul următorelor optsprezece luni Ucraina va ajunge la data limită de plată a datoriilor: la sfârșitul anului 2019, guvernul va trebui să ramburseze aproape zece miliarde de dolari doar pentru creanțe în monedă străină, în timp ce FMI va aloca următoarea tranșă doar cu condiția majorării tarifelor pentru populație. Cu toate acestea, organizația a permis în mod repetat excepții în cazul Ucraina - principalul lucru este ca țara să-și păstreze propriile valori.