Moldova e următoarea. La ce va duce expansiunea mitropoliei Basarabene pe fondalul situaţiei din Ucraina

Moldova şi Ucraina: scinziune cu acelaşi scenariu După cum a devenit cunoscut din rapoartele mass-media, Mitropolia Moldovei a Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR) așteaptă sosirea Patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill. Îl  așteaptă pe marele ierarh ortodox și în Transnistria, după cum a raportat liderul nerecunoscutei republici Vadim Krasnoselski în timpul unei întâlniri recente cu Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon la Condrița. Vizita  anunțată va avea loc pe fundalul neînţelegerilor de la Constantinopol și Patriarhia Moscovei cu privire la biserica autocefalică din Ucraina, din cauza căreia lumea ortodoxă sa găsit pe punctul scinziunii. De situația dată poate profita și Mitropolia Basarabiei Biserica Ortodoxă Română (BORom.), care de mai mulți ani se opune sistematic Mitropoliei Moldovei a BOR, luândui treptat templurile. Relațiile dintre biserici în mijlocul concurenței Rusiei cu „Vestul“, tot mai des se deplasează la nivel politic, după cum reiese din atacurile de pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse în Moldova și Ucraina. La sfârșitul săptămânii trecute, Patriarhia de la Comstantinopol a desemnat reprezentanții în Kiev „în cursul  pregătirii pentru acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina.“ Autocefalii pot deveni așa-numiți structuri non-canonice care se opun Bisericii Ortodoxe Ucrainene (care se bucură de autonomie în cadrul BOR). Patriarhia Moscovei a declarat că astfel de acțiuni au condus la amenințarea unei noi schisme ortodoxe. Cu câteva luni mai devreme procesul de creare a unei jurisdicție bisericești paralele s-a intensificat și în Moldova. În luna mai, Sinodul bisericii ortodoxe Române a desemnat doi episcopi în orașele situate pe teritoriul canonic BOR, unde încă în anul 2007 au fost create în paralel eparhia mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Și astfel, a fost revitalizată problema jurisdicției care de mult timp rămâne  nerezolvată, amenințând să treacă treptat într-un conflict deschis între două mitropolii. Dimensiunea spirituală a unionismului Canoanele bisericesti interzic de a crea pe unul și același teritoriu structuri paralele, despre care amintește românilor biserica Ortodoxă din Moldova (autonomă în cadrul BOR). Patriarhiatul Român a obiectat, motivînd că controla parohiile moldovenești din 1918 până în 1944, și, prin urmare, are dreptul de a recupera jurisdicția sa. O astfel de abordare este puternic susținută de către autoritățile din România, unde biserica nu este separată de stat și este finanțată din buget. Amintim, că Bucureștiul încă nu recunoaște frontiera cu republica Moldova și pretinde la teritoriul ei, în mod repetat menționază politicienii români. În anii 90 ai secolului trecut, mitropolia basarabiei a devenit un fel de aripă spirituală a unionismului (mișcarea pentru lichidarea statului moldovenesc și aderarea acesteia la România) și unul dintre instrumente "moi" de absorbție a republicii Moldova. În ciuda faptului că Moldova este un stat laic, biserica rămâne a fi un puternic institut ideologic. Cum arată anchetările  anuale, credibilitatea și prestigiul în mod constant se menține pe primul loc. Mai mult de 92 % din respondenți sunt ortodoxși creștini, iar 80% au încredere în biserică mai mult decât în politicieni. Merită de a fi de mirare, că sprijinul mitropoliei Basarabenei e reflectată în diferite documente programatice de la București, atât oficiale, cât și de partid, cum ar fi strategia națională pentru Partidul Liberal pro-prezidențial din România. În timp ce forțele politice unioniste au obținut redenumirea limbii moldovenești în română  și oficial în școli studierea istoriei românilor, în loc de istoria Moldovei, mitropolia basarabiei BORom tinde să monopolizeze liturghia. Controlul asupra trinității culturale – limba, istoria, credința va accelera asimilarea, ceea ce va duce  mai devreme sau mai târziu la o absorbție a Moldovei de statul român. Aceasta este logica contemporană a Bucureștiului, în cadrul unui vechi proiect ideologic a "României Mari". Pe de altă parte, o abordare utilitaristă față de ortodoxie și politizarea amplifica scindarea societății moldovenești, care astăzi și așa se confruntă cu o criză de identitate în mai multe planuri: "Occidentul sau Rusia?", "români sau moldoveni?", "unirea cu România sau două state româneștiseparate?". Astfel, în loc de a fi un fir de unire a societății, oferind confort biserica din Moldova în sine sa dovedit a fi divizată, și nu fără participarea clerului. Retrospectiva de expansiune Încă în anii 90, preoții autoproclamatei mitropoliei Basarabene au început să scoată afară din biserici moldovenii de slujitori ai cultului. Treptat, prin care se afla atunci la putere a partidului Popular Creștin democrat (PPCD), condus de Iurie Roșca, i-a reușit să ia mai multe temple. Este interesant faptul că astăzi Iurie Roșca demonstrează o pronunțată poziție de pro-rus, iar atunci, fiind liderul PPCD, a evoluat pentru ruperea cu Rusia în toate domeniile – politic, economic și biserică. La slăbirea bisericii Ortodoxe din Moldova au contribuit numeroase cazuri de tranziție de preoți în mitropolia Basarabeană, unde se plătesc salarii bune. Un astfel de incident a avut loc în 2006, la Ungheni, când un grup de preoți a refuzat să accepte un noul numit al eparhiei și a anunțat despre schimbarea jurisdicției. Disponibilitatea organizațiilor bisericești concurente pune tentarea clerului local în fața unei creșteri  rapide în carieră prin conversia mitropoliei, și de multe ori tentația dovedește a fi mai puternică ca umilința. În cele din urmă astăzi în sânul ne-canonic a mitropoliei Basarabene sunt mai mult de 20% ortodoxși din Moldova, ceea ce corespunde datelor anchetărilor cu privire la numărul cetățenilor care susțin unionismul. A trece la ofensivă mitropolia Basarabeană a fost ajutată cu decizia curții Europene a drepturilor omului (CEDO), care a obligat autoritățile republicii Moldova să înregistreze organizația autoproclamatei non-canonice ca succesor al Arhiepiscopiei Patriarhiei Române a perioadei anilor 1918 - 44. Anume atunci religiosul proxy BORom în Moldova a anunțat despre crearea propriilor eparhii (inclusiv în Transnistria), exprimîndu-și dorința de expansiune. Foarte ușor putem observa, că lupta mitropoliilor din Ucraina și Moldova este o proiecție a proceselor politice în interiorul țărilor și sunt strâns legate de cursul de schimb a elitelor guvernamtale. Interesul pragmatic  a devenit mai sus principiilor de credință, iar ”grindina ceresc" a fost înlocuită "cu grindină pământească". În urma urmelor se descreditează ortodoxia – baza perceperii milioanelor de credincioși, care locuiesc în regiune. Stabilitatea relativă în partea religioasă a sferei de aplicare a salvat doar  teritoriul separatist al Transnistriei. Lupta bisericilor nu a afectat doar că "zona de responsabilitate" eparhia Tiraspol-Dubăsareană a Bisericii Ortodoxe Ruse, în ciuda faptului că Mitropolia Basarabeană încă cu zece ani în urmă, a marcat o cerere la parohiile sale. Aici "pertătorilor crucii" BORom pur și simplu nu poate prinde la nimic – Transnistria de ani de zile există într-un  spațiu separat informațional și ideologic, orientat în cea mai mare parte spre Moscova. Este semnificativ faptul că în timpul numirii ierarhilor de la catedra mitropoliei Basarabene  BORom din luna mai 2018 "episcopatul de la Dubăsari și Transnistria", formal, creat în cadrul acesteia, nici nu este măcar menționat. Înainte de denunțarea timpurie Eficiența expansiunii bisericii Române din Moldova poate fi caracterizată drept un exemplu: în Sadova, localitatea de baștină a președintelui RM, Igor Dodon, care are o lungă relație cordială cu întâistătătorul bisericii ortodoxe ruse, Kirill, biserica, în 2012, a trecut în subordinea mitropoliei Basarabene. Chiar nici politicienii moldoveni de rang înalt nu au puterea de a influența această tendință în domeniul spiritual. Este caracteristic că în sprijinul mitropoliei Basarabene a vorbit și Departamentul de stat al SUA. Washington oferă ajutor cuprinzător și Patriarhatului de la Constantinopol. Este o coincidență faptul că acesta din urmă și-a desemnat reprezentanții în Kiev la autocefaliile necanonice din Ucraina Arhiepiscopul Mitropoliei Pamfiliene Daniel din SUA șiEpiscopul Edmonton Hilarion din Canada? BORom în RM  are un sprijin financiar și de resurse serioase de la  București, protecția structurilor europene și internaționale, și, de asemenea, are un suport în rândul elitelor moldovenești și o parte considerabilă a societății moldovenești. De-a lungul istoriei Moldovei o educație de profil bisericesc au primit mii de preoți anume în România, care funcționează astăzi, în parohiile mitropoliei Chișinăului ROC, dar latent acceptă ideiile mitropoliei Basarabene, care astăzi cuprinde 104 parohie activă și 5 mănăstiri. Procesul de re-subordonare a parohiilor moldovenești metropoliei basarabene duce treptat la o schismă bisericească în Moldova.  Deja în viitorul apropiat situația poate ajunge pe modelul ucrainean. În ajunul posibil al vizitei în Moldova a Patriarhului Kiril problema "spirituală" din Republica Moldova poartă un caracter dificil, în special, pe fundalul evenimentelor din Ucraina. În plus, atmosfera de vizita a partidului ROC este complicată proceselor electorale în ajunul alegerilor în parlamentul republicii Moldova din luna februarie, care astăzi sunt însoțite de numeroase manifestări și acțiuni de protest – cu participarea activă a publicului, susținerea expansiunii mitropoliei Basarabene. Experții nu exclud că vizita Patriarhului Kiril poate fi folosită pentru a discredita Patriarhia Moscovei de către adepții mitropoliei Basarabene, prin organizarea manifestațiilor în masă și alte acțiuni, care, de asemenea, va fi îdreptate spre creșterea rating-ului electoral a acestor mișcări politice din Republica Moldova. În aceste condiții dificile, orice decizie cu privire la vizita Patriarhului Kirill în regiune va avea un caracter simbolic, pentru că, de fapt, devine o formă de răspuns la provocările actuale pentru Biserica Ortodoxă Rusă.