În capcana datoriei: Moldova își sporește dependența de împrumuturile internaționale

Principala / Analize / În capcana datoriei: Moldova își sporește dependența de împrumuturile internaționale
Limbajul cifrelor La final de martie 2018, datoria externă totală a Republicii Moldova a depășit 7 miliarde de dolari SUA. De la începutul anului, aceasta a crescut cu 3,3% și continuă să crească. Datoria externă directă a Guvernului Republicii Moldova la 31 august este de peste 1,7 miliarde de dolari. Pentru anul în curs, Chișinăul deja a "împrumutat" câteva sute de milioane - cu 20% mai mult decât în 2017. Conform datelor Ministerului de Finanțe al Republicii Moldova cu privire la structura datoriei externe agregate, se constată că Moldova datorează: - Asociației Internaționale de Dezvoltare (IDA) și FMI - 920 de milioane de dolari (ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din datoria totală); - Băncii Europene de Investiții – peste 200 de milioane de euro; - Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (IBRD) – 89 milioane euro; - Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare - 68 de milioane; - Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) - 67 de milioane de euro; - Consiliului Europei – suma modestă de 33 de milioane. Suma de 329 milioane de dolari a fost acordată Moldovei prin împrumuturi bilaterale. Este de notat faptul că aproape jumătate din această sumă - 151 milioane - proveneau din România, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. Alte 51 de milioane au venit din partea Agenției Japoneze de Cooperare Internațională și 43 de milioane din partea Rusiei. Lista altor "donatori" include Statele Unite ale Americii, Germania, Polonia, banca austriacă UniCreditBank și Corporația creditului pentru produse de bază. Datorii și obligații Împrumuturile internaționale ca atare reprezintă o practică obișnuită. Totuși, în contextul Moldovei, merită să ținem cont de faptul că împrumuturile financiare menționate în majoritatea cazurilor nu sunt acțiuni punctuale, ci părți ale unor programe bine gândite pe termen lung. Conform unui principiu general al acestora, fiecare nouă tranșă este acordată doar atunci când guvernul Moldovei își îndeplinește obligațiile necesare. Și din moment ce Chișinăul a adunat o mulțime de credite, capacitatea de manevrare a autorităților în ceea ce privește desfășurarea unei politici financiare și economice independente este în continuă scădere. Cu cât sunt mai mari datoriile Moldovei, cu atât mai mult ea depinde de cerințele instituțiilor internaționale, adesea asociate cu necesitatea aplicării unor măsuri de ordin economic deloc populare care, de regulă, puternic afectează pe termen scurt bunăstarea populației. Unii experți consideră că datoria externă totală a Republicii Moldova și obligațiile sale aferente indică asupra pierderii părțiale a suveranității țării și nu doar în ceea ce privește latura economică a acesteia. Între timp, dependența Chișinăului de infuzii externe este în creștere. La momentul actual, indicatorul datoriei de stat a Republicii Moldova raportată la PIB este cel mai mare pe întregul continent european. Situația actuală ridică îngrijorări serioase în rândul experților locali și al politicienilor. Pe scară largă, se crede că tendințele actuale duc la o repetare a experienței triste din Grecia. De fapt, deficitul de cont curent al balanței de plăți, care s-a dublat anul trecut și continuă să crească, semnalează asupra faptului că fondurile provenite de la muncitorii migranți cât și cele obținute din subvenții nerambursabile nu mai sunt suficiente pentru Moldova. Economia Moldovei devine periculos de dependență de creditare - deja o treime din partea de venit a bugetului este formată din împrumuturi externe. Nu este clar cum vor fi rambursate datoriile și dobânzile aferente acestora deoarece nici nu se poate discuta despre o creștere semnificativă a economiei Moldovei. Este suficient să spunem că din 2009 țara a primit mai mult de nouă miliarde de dolari, dintre care aproximativ cinci au revenit guvernului. Fondurile obținute au fost cheltuite irațional - banii în mare parte "nu au circulat", ci au fost folosiți pentru plata prestațiilor sociale curente. Baza economică nu a fost modernizată, nevoia de împrumuturi noi nu a scăzut, iar povara asupra bugetului Republicii Moldova a crescut odată cu noile împrumuturi deoarece datoria națională în plină creștere necesită cheltuieli cu deservirea. În cele din urmă, lipsa de succes vizibil în economie a determinat creditorii să amâne în mod repetat noile tranșe de creditare. Cercul s-a închis. Este simptomatică și reducerea numărului ajutoarelor nerambursabile sub formă de subvenții acordate Moldovei. Dacă la sfârșitul anului 2009 la fiecare dolar din împrumutrui reveneau mai mult de cinci dolari din granturi, în 2014 această paritate era de unul la doi dolari, iar în 2018 – de un dolar la doar 40 de cenți. Acest lucru vorbește elocvent despre pierderea încrederii în conducerea Republicii Moldova de către instituțiile internaționale de acordare a granturilor. Partenerii externi conștientizează treptat că "donațiile" gratuite pentru economia Moldovei, în final, nu au un efect practic adecvat și cam des ajung direct în buzunarele funcționarilor publici. Din cauza încrederii subminate în oficialitățile de la Chișinău, instituțiile internaționale se trec rapid de la furnizarea de fonduri "gratuite" la acordarea împrumuturilor obișnuite condiționate de implementarea drastică a unor reforme concrete. Rambursarea împrumuturilor nici pe departe nu reprezintă o problemă mai puțin dificilă pentru Moldova. În general, costurile serviciului întregii datorii publice în 2018 din bugetul de stat vor constitui 1,82 miliarde lei (cu 8,6% mai puțin decât în 2017), din care costurile directe cu rambursarea datoriei externe constituie 400 milioane lei (22,7 milioane de dolari). În același timp, 1,7 miliarde de dolari din datoria externă a guvernului moldovenesc este echivalentă cu întreaga parte a veniturilor la bugetul Moldovei (2,2 miliarde de euro în anul curent). Având în vedere scăderea sumelor alocate pentru rambursarea datoriilor, este complet neclar modul în care conducerea planifică să se achite cu partenerii săi internaționali. Rezultat net Este curios că acțiunile planificate pentru returnarea fondurilor împrumutate ar putea să nu fie realizate. În special, Ministerul Finanțelor a determinat în prealabil un număr de factori nefavorabili care ar putea afecta serviciul datoriei publice și modificarea valorii acestuia. În primul rând sunt menționate fluctuațiile valutare ca cel mai serios factor de risc care poate crea presiuni semnificative asupra bugetului de stat, dat fiind faptul că datoria externă în valută străină reprezintă o cotă parte importantă din portofoliul datoriei publice. Un alt risc ar fi rata dobânzii, care ar putea să crească odată cu necesitatea înlocuirii finanțării externe cu împrumuturi de pe piața internă prin emiterea de titluri de stat cu scadență scurtă. Or aceasta implică o reevaluare frecventă a ratei dobânzii la acestea. În același timp, în structura datoriei externe a Republicii Moldova există nu numai obligațiuni guvernamentale, ci și datorii negarantate ale sectorului privat, inclusiv întreprinderi și bănci. Astfel, în 2018, acest indicator a crescut cu 239 milioane (sau 4,8%), ajungând la 5,21 miliarde de dolari - peste 72% din totalul datoriei externe. Interesant este faptul că, din această sumă, 2,68 miliarde reprezintă datoriile organizațiilor nefinanciare către bănci și parteneri din afara țării. Aceasta înseamnă că agenții economici din Moldova trebuie să se adreseze instituțiilor financiare străine în căutarea unor împrumuturi cu dobândă mai mică - băncile moldovenești pur și simplu nu sunt capabile să ofere întreprinderilor împrumuturi accesibile. Încrederea în sistemul bancar al RM a fost serios clătinată și de "furtul miliardului". Imaginea sumbră a dependenței financiare a Moldovei de donatorii externi este, în primul rând, un indicator al nivelului general al capacității juridice a sistemului de putere de stat construit în țară. În circumstanțele curente, cifrele înfricoșătoare cu multe zerouri reprezintă "meritul" atâtor oameni și împrejurări, încât este greu de calculat contribuția fiecăruia la crearea situației actuale. Oricum, fiecare monedă are două fețe - cine știe cu ce ar fi avut de a face țara fără împrumuturile acordate? Răspunsul la această întrebare ne permite să luăm în considerare sprijinul financiar oferit ca pe o investiție, chiar dacă aceasta a costat Chișinăul o parte din suveranitatea sa. La această etapă, nu putem decât să sperăm că guvernul moldovean va reuși să depășească criza actuală și să ofere donatorilor internaționali un proiect calitativ nou numit "Moldova". Un proiect care din nou va deveni atractiv pentru investitori.