În luna martie a acestui an, Reuters, citând mass-media germană, a raportat planurile Comisiei Europene de a convinge statele care se învecinează cu UE să coopereze pentru găzduirea și repatrierea refugiaților. Potrivit informațieii publicate, aceasta va contribui la o lege specială: țărilor opuse li se aplică măsuri "disciplinare". De exemplu, ele vor complica obținerea de vize pentru politicieni, funcționari și cetățeni de rînd. Moldova se învecinează cu UE și se supune, de asemenea, proiectului de lege.
Oficialii europeni au negat în grabă interpretările în mass-media. În opinia lor, Comisia Europeană intenționează doar să își reformeze politica de vize. Pentru cetățenii care respectă legislația UE, condițiile de eliberare a vizelor vor fi simplificate, pentru cei care încalcă legea - mai dure.
Formal, reforma nu se referă deloc la Moldova, care are un regim fără vize cu UE din aprilie anul 2014. De fapt, totul este mult mai complicat: în ultimii 3,5 ani, țările europene au vizitat 1,5 milioane de cetățeni moldoveni, iar o cincime dintre ei nu s-au întors în patria lor. Nerespectarea condițiilor unui acord fără vize provoacă nemulțumire în Europa, care, chiar și fără imigranți ilegali moldoveni, suferă de o criză imigrantă acută. În acest sens, inițiativa Comisiei Europene pare a fi o încercare de a reglementa politica de migrație față de Moldova, Ucraina și Georgia, care au fost asociate recent, și chiar de a le implica în distribuția fluxurilor de refugiați.
Migranți – pentru bani
În țările Uniunii Europene nu există o opinie comună despre ceea cum să iașă din criza migrației. În anul 2015, Comisia Europeană a aprobat un program de doi ani pentru distribuirea migranților între țările UE, pentru a reduce povara asupra Italiei și Greciei, unde majoritatea imigranților ilegali din Africa și Orientul Mijlociu ajung pe mare Cu toate acestea, mulți membri ai UE i-au întâlnit "în ostilitate". Mai întâi de toate s-au opus "citării", Austria și țările din Patrulea din Vișegrad: Polonia, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia au susținut că au primit deja un număr imens de imigranți din Ucraina. Drept urmare, programul de cote a eșuat - doar câteva zeci de mii de refugiați, de la un milion și jumătate planificați, au fost repartizați.
De atunci, toate inițiativele de soluționare a crizei există doar pe suport de hârtie, iar situația se deteriorează treptat, rămânând "osul disputei" pentru membrii UE. Italia, Austria și Bulgaria oferă să creeze lagăre pentru refugiații din afara UE în Africa. Alte țări, conduse de Franța și Spania, consideră că este posibil să le construim în Europa, dar numai în porturile mediteraneene.
De o popularitate deosebită în Europa se câștigă ideea de a opri refugiații direct la granițele UE. În acest scop, se propune încheierea de acorduri cu țările de tranzit pe modelul unui tratat de succes cu Turcia. Datorită înțelegerii încheiate în anul 2016 între Uniunea Europeană și Turcia, traseul balcanic al imigranților ilegali în Europa a fost blocat, iar în septembrie a anului 2018 succesul acordului a fost recunoscut chiar de către cancelarul german Angela Merkel, care a sugerat utilizarea acestuia ca model pentru alte țări.
A găsi, sau mai degrabă numiți cei care doresc, a fost ușor. În Bruxelles, consideră că solicitanții de aderare în Uniunea Europeană nu ar trebui să se bucure numai de avantajele sale, ci și să suporte povara unor "probleme comune". Este caracteristic faptul că, în anul 2015, Comisarul european pentru afaceri în domeniul migrației, Dimitris Avramopulos, a exprimat sincer acest gând:
"Din moment ce Europa se confruntă cu cel mai puternic aflux de migranți de la cel de-al doilea război mondial, ar fi corect ca țările care au semnat acordul de asociere să iee parte la rezolvarea problemelor Uniunii Europene - dacă doresc să devină membre ale UE".
E timpul Moldovei
Moldova frontierează cu Uniunea Europeană, iar Chișinăul a semnat un acord de asociere cu UE acum 4 ani. Bineînțeles, ideea de a găzdui refugiații în Moldova se aflăt în aer timp de mulți ani și a devenit deja una dintre fobiile locuitirilor Moldovei. Autoritățile moldovenești au descurajat mult timp și au susținut că statutul de membru asociat nu implică obligația de a accepta migranții. Cu toate acestea, în realitate, toți spun contrariul.
Iată câteva fapte:
Din anul 2015, în Republica Moldova din banii Uniunii Europene au apărut proiecte de centre pentru refugiați. Implementarea lor este prezentată ca o aliniere formală a fundațiilor materiale și infrastructurale ale Republicii Moldova cu cerințele Convenției privind menținerea refugiaților. Mai mult, că în același an Moldova a găzduit într-adevăr migranți din Siria.
Înluna iulie a anului 2016, legea privind refugiații a fost liberalizată. Perioada de valabilitate a documentelor de călătorie și perioada de protecție umanitară a refugiaților a crescut. De asemenea, Moldova a primit dreptul de a oferi azil refugiaților din alte țări și de a stabili numărul și condițiile de adoptare a acestora prin decizia parlamentară.
Politicienii moldoveni au chemat să "manifeste solidaritate" cu Europa și să adăpostească unii refugiați. În alegerile din anul 2016, candidatul la funcția de președinte Maia Sandu, căruia îi favorizează Bruxellesul, a mers mai departe și a promis Angelei Merkel, în cazul victoriei ei, să accepte mai mult de 30 de mii de refugiați sirieni.
În septembrie anul 2018, guvernul Moldovei a extins lista documentelor de călătorie pentru refugiați, persoanelor fără cetățenie și apatrizi. Cel puțin din zece țări europene au apărut pe lista țărilor din care a devenit mai ușor pentru refugiați să nimerească în Moldova, ceea ce a făcut posibilă reexportul potențial al migranților din Uniunea Europeană.
A fost înființată o Comisie pentru coordonarea activităților de migrație și azil.
De fapt, în Moldova timp de trei ani a fost posibilă crearea infrastructurii și a bazei legale pentru primirea migranților din Siria, Africa de Nord și UE. Pentru a redirecționa fluxul de migranți în țară, e nevoie doar de o decizie politică de la Bruxelles și de la finanțarea europeană.
Când să așteptăm refugiați?
Criza migrației a devenit o problemă fără precedent pentru politicienii europeni, deoarece electoratul este în mod clar obosit de invitații neinvitați și se îndreaptă din ce în ce mai mult spre Eurosceptic. Pușca de pe scenă va trage cu siguranță și Moldova va trebui să împărtășească o "problemă comună" cu Bruxellesul, altfel Chișinăul nu ar face nici un pas în această direcție.
Înainte de alegerile parlamentare, nu vom vedea nici un migrant în Moldova. Problema refugiaților este absolut toxică pentru orice forță politică a Moldovei, iar Uniunea Europeană este probabil va forța, nedorând să ofere servicii partidelor greșite. Bruxellesul demonstrează deschis nemulțumirea față de monopolizarea puterii de către Partidul Democrat al Republicii Moldova, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc, și a înghețat în mod fundamental finanțarea Moldovei înainte de alegerile parlamentare. A începe o negociere serioasă asupra migranților înainte de alegeri, Uniunea Europeană cu actualul guvern nu o va face.
Admiterea refugiaților poate fi o condiție importantă pentru reluarea asistenței financiare pentru Chișinău după alegeri și un referendum pentru introducerea cursului european în Constituție. Dacă reușește referendumul, guvernul nou format nu va putea să meargă cinic împotriva instrucțiunilor de la Bruxelles, care a jurat supunerii la plebiscit. Dacă votul "pentru Europa" nu reușește, ajutorul pentru problema refugiaților va contribui la redobândirea încrederii pierdute. Cu oricare dintre opțiuni, oaspeții din Asia și Africa vor putea veni în Moldova deja primăvară.
Oricum, mergând în direcția Uniunii Europene, Chișinăul nu va putea evita problemele europene. Și în acest, ciudat, există un element de justiție politică 
