Chișinăul sabotează planurile de a rezolva conflictul transnistrean în conformitate cu modelul european.
OSCE "scutură" Chișinăul în ce privește reglementărea transnistrenă
La 16 aprilie, președintele în exercițiu al OSCE, ministrul de externe al Slovaciei, Miroslav Laiceac, a făcut o declarație cu privire la conflictul transnistrean. Nu au existat motive oficiale pentru acest lucru: până în prezent nu s-a întâmplat nimic pe Nistru, iar șeful OSCE nu a avut niciun motiv aparent pentru a dedica o afirmație separată situației din regiune. Mai mult, la 7 martie, Laiceac a raportat la Consiliul de Securitate al ONU de la New York cu privire la vizita din ianuarie în Moldova și despre situația de soluționare a conflictului.
Apariția unei declarații separate a președintelui OSCE este o dovadă evidentă că situația în negocierile privind Transnistria nu merg conform planului. În declarația lui Laiceac, este ușor de observat o nemulțumire clară, deși bine ascunsă, a următorului impas din dialogul dintre Chișinău și malul stâng.
"Datorită angajamentului, conducerii și voinței politice, ambele părți au implementat anul trecut cinci acorduri, care aduceau beneficii concrete oamenilor, cum ar fi acordurile privind plăcuțele auto neutre sau predarea în școli pe baza alfabetului latin. Acest lucru a dat un nou impuls procesului de reglementare transnistrean. Pentru ca această dinamică să continue, Chișinăul și Tiraspolul trebuie să intensifice dialogul, să facă eforturi pentru finalizarea pachetului ”Berlin Plus” și să identifice noi domenii de lucru în comun ", se accentua în declarație.
În aceeași declarație, Laiceac și-a exprimat speranța pentru "formarea rapidă a unui guvern stabil la Chișinău, care va fi implicat în mod constructiv în procesul de reglementare transnistreană la toate nivelurile".
Pe de o parte, OSCE și Uniunea Europeană au solicitat de mult timp Chișinăului și Tiraspolului să închidă pachetul de la Berlin din acordurile anului 2016. Experții consideră că soluționarea întrebărilor formulate în acest pachet va permite Bruxelles-ului să declare un progress vădit în negocieri, să construiască relații de "încredere" și să procedeze la discutarea problemelor politice.
Este demn de remarcat faptul că în această chestiune, poziția Uniunii Europene coincide cu opinia Moscovei, care, prin oficialii de la Ministerul Afacerilor Externe, se plânge în mod regulat de o altă recesiune în procesul de reglementare transnistreană. În același timp, Rusia evită declarațiile categorice recente despre prematuritatea discuțiilor asupra problemelor politice.
Anterior, pe paginile RTA, s-a menționat deja speculațiile referitor la prezența în Bruxelles și Moscova a unor abordări comune ascunse în ceea ce privește formatul vecinătății viitoare a Moldovei și a Transnistriei, care corespunde în mod direct cu decizia viitoare privind Kosovo. În Serbia și pe Nistru există un schimb în care părțile la tranzacție vor încerca să-și atingă obiectivele specifice: România își va întări prezența în Moldova, NATO își formalizează în sfârșit prezența între Prut și Nistru, în timp ce Rusia va putea transforma statutul-quo pe termen lung în Transnistria în interesul său.
Declarația OSCE – Semnal pentru Plahotniuc
În 2017, șeful neoficial al Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc, în încercarea de a obține sprijinul UE și al Statelor Unite, a arătat partenerilor internaționali că a reușit să facă pași evidenți în soluționarea problemei transnistrene. Chișinăul a făcut un pas spre Tiraspol ce a dat imediat rezultate. Problemele plăcuțelor de înmatriculare și diplomele din Transnistria, podul închis lângă satul Gura-Bîcului și funcționarea școlilor românești din regiunile estice ale țării, care nu au fost soluționate de zeci de ani, au fost eliminate în doar șase luni. Gestul larg al oligarhului a fost apreciat de mulți politicieni și diplomați străini, dar acest lucru nu a contribuit la legitimitatea internațională a lui Plahotniuc.
Mai mult decât atât, persoana de păpușar și metodele de luptă împotriva opoziției de dreapta susținute de Bruxelles au început sincer să-i irite pe oficialii europeni. Prin eforturile unui diplomat italian cu experiență Franco Frattini, care s-a întâlnit personal cu Plahotniuc, anul 2018 au trecut într-un mod pozitiv pentru negocierile privind Transnistria. Dar, după începerea campaniei electorale din țară și "marcajul negru", pus comitent, de Bruxelles și Moscova, pe persoana lui Plahotniuc, el a stopat procesul de negociere. Timp de o jumătate de an, în direcția transnistreană se înregistrează o accelerare completă, iar implementarea tuturor proiectelor în cadrul acordurilor de pachete a fost înghețată de la sfârșitul anului trecut. Speranțele europenilor și al ambițiosul Miroslav Laiceac privind formarea rapidă a guvernului moldovean după alegeri nu s-au realizat.
Oligarhul, care din timp a pregătit cu bună-știință liniile din spate nu se grăbește, deoarece liderii străini nu mai doresc să-l vadă ca partener. De fapt, în Moldova există și este destul de funcțional încă un guvern pe deplin controlat de oligarh, dar care a luat o pauză în domeniile cheie de lucru, inclusiv în reglementarea transnistreană. Viceprim-ministrul pentru reintegrare, care nu a intrat în parlament, Cristina Lesnic, la fel ca și alți oficiali, nu are întâlniri cu reprezentanții Tiraspolului în același format și nu acordă interviuri presei. În același timp, nervozitatea evidentă din jurul satului de frontieră Varnița, demonstrată de oficialii moldoveni responsabili de dialogul cu malul stâng, semnalează în mod clar temerile crescânde ale Chișinăului cu privire la viitorul format al reglementării transnistrene.
Cererile lui Miroslav Laiceac de a rezolva problemele rămase din pachetul Berlin Plus, Chișinăul le ignoră în mod evident, arătând clar că această stare de lucruri poate dura mult timp. În același timp, perspectiva alegerilor anticipate pe democrați nu-i înspăimântă deloc. Atât ei, cât și deputații de la partidul afiliat al lui Șor au intrat deja în noua campanie electorală, angajându-se activ în programe sociale. De exemplu, deputații de la partidul lui "Șor" implementează un proiect de reconstrucție a iluminării stradale în localitățile acelor circumscripții, unde ei au fost câștigători.
În caz dacă totuși se va ajunge la alegerile anticipate, situația neclară din Moldova ar putea să continue pe tot parcursul anului. Nici Uniunea Europeană, nici Rusia, care au format o poziție comună privind viitorul regiunii, nu sunt de acord cu această stare de fapt. În plus, ieșirea de sub control și prezența unui astfel de ”proteje” reprezentat de Republica Moldova, bate în mod serios asupra imaginii UE pe fundalul previzibilului Tiraspol. Planul potrivit căruia, în următorul an sau doi, cu sprijinul UE și al Moscovei, Chișinăul și Tiraspolul ar putea "soluționa" cele mai acute probleme și, în cele din urmă, și în sfârșit va delimita domeniile responsabilității și sferile controlului administrativ, se blochează din cauza poziției Republicii Moldova.
Declarația lui Laiceac - este un mesaj clar și lipsit de ambiguitate adresat autorităților moldovenești și în special lui Vlad Plahotniuc. Europenii avertizează Chișinăul împotriva muncii deliberate de sabotaj în sectorul transnistrean. Deocamdată, Plahotniuc deține suficiente resurse iar cal mai important este timpul, pe care UE nu-l are. În lupta pentru putere, liderul democraților poate confunda serios cărțile în jurul consensului în curs de rezolvare a problemei transnistrene de mulți ani. 
