Expertul permanent al RTA Dorin MOCANU este convins că "dosarul transnistrean" poate deveni principala campanie electorală a președintelui Republicii Moldova
La 12 iulie, participanții internaționali la procesul de reglementare transnistreană, uniți într-o coaliție situațională ad-hoc în formatul 3 + 2, au vizitat Chișinăul și Tiraspolul. Misiunea diplomatică a planificat la fața locului să evalueze perspectivele procesului de negociere cu privire la problema transnistriei nerecunoscute pentru următoarele șase luni. La Chișinău, delegația s-a întâlnit cu președintele Igor Dodon, cu prim-ministrul MaIa Sandu și cu vicepremierul pentru reintegrare Vasile Șova, iar la Tiraspol cu Vadim Krasnoselsky și negociatorul transnistrean, Vitalie Ignatiev.
Negocierile cu privire la Transnistria de anul trecut, de fapt, se confruntă, deși nu cu cea mai dificilă din istorie, dar nu cu o perioadă ideală. Formatul multilateral internațional "5 + 2" s-a întâlnit în luna mai a anului trecut, negociatorii părților nu s-au văzut reciproc din luna octombrie a anului 2018, iar dinamica muncii de specialitate la nivelul specialiștilor tehnici este aproape zero. Mediatorii și observatorii sunt întotdeauna suspectați de asemenea atingeri, deoarece lipsa de dialog între Chișinău și Tiraspol a condus adesea la scandaluri și exacerbarea situației de pe Nistru.
Ca urmare a călătoriei, a devenit cunoscut faptul că negociatorii de la Chișinău și Tiraspol Sova și Ignatiev vor avea prima întâlnire în curând, iar următoarea întâlnire oficială în formatul 5 + 2 poate avea loc încă în luna octombrie la Bratislava.
Tiraspolul va merge probabil la negocieri cu o poziție constantă și va cere decizii concrete, așa cum se spune în Transnistria, "pentru binele poporului". Între timp, a fost important ca participanții internaționali implicați în proces și majoritatea experților să înțeleagă ce se apropie noul guvern al Moldovei față de Transnistria. În acest sens, poziția Cabinetului Maia Sandu s-a dovedit a fi destul de dură și pragmatică: premierul moldovean a cerut mediatorilor să convingă Tiraspolul să elimine de la oficialii moldoveni restricțiile privind intrarea în Transnistria și să adauge accesul la formatul "5 + 2" lupta împotriva corupției și a contrabandei.
Mult mai interesant este poziția lui Igor Dodon, care a decis în mod clar să ia dosarul transnistrean sub îngrijirea sa personală de către principalul negociator moldovean și fostul său consilier Vasile Șov. Potrivit administrației prezidențiale, printre domeniile principale ale procesului de negociere din acest an ar trebui să fie:
- democratizarea Transnistriei, asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova, asigurarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aspecte umanitare, inclusiv garantarea dreptului la educație;
- rezolvarea problemelor comerciale și economice din punctul de vedere al creării unui spațiu economic unic;
- promovarea măsurilor de consolidare a încrederii în domeniul aplicării legii și al apărării;
- crearea premiselor pentru reluarea negocierilor în anul 2020 privind soluționarea globală și durabilă a conflictului transnistrean.
Interesant este faptul că autoritățile moldovenești, inclusiv Igor Dodon însuși, refuză în mod regulat de orice program politic în contextul unei reglementări transnistrene, care se presupune că trebuie amânată până la vremuri mai bune. Cu toate acestea, președintele Republicii Moldova nu pare să-și piardă speranța de a despacheta "coșul politic" al negocierilor și de a prelua conținutul său. În același timp, în anul 2019, Igor Dodon, cel mai probabil, urmărește obiective foarte specifice, care sunt legate nu numai de soluționarea problemei transnistrene.
După anul 2016, Transnistria a devenit una dintre prioritățile lui Igor Dodon, care în acel moment nu avea puteri reale și a fost forțat să caute surse de întărire a autorității sale în Moscova și pe malul stâng al Nistrului. În 2019, un zel vizibil pentru găsirea formulei pentru soluționarea definitivă a relațiilor cu Tiraspolul poate fi explicat acum prin planurile electorale și dorința lui Igor Dodon de a realiza a doua cadență a președintelui în 2020. În ceea ce privește semnificația campaniei electorale, progresul fără precedent în problema transnistreană devine un motiv-cheie, care din nou îi poate încuraja pe alegători să voteze pentru actualul președinte.
Ținând cont de baza resurselor foarte limitată a principalului partener al lui Dodon, Moscova și el însuși, soluționarea conflictului transnistrean și unificarea țării devine o "cotă de aur" care va permite Rusiei să-și mențină poziția în Moldova. Astfel, se poate presupune că în 2020, cu ajutorul și influența Cremlinului, partidele vor începe să discute despre parametrii unei coexistențe viitoare cu încheierea unui proiect de document specific cu care Igor Dodon va merge la următoarele alegeri prezidențiale.
Răspunsul corespunzător al partenerilor internaționali și dorința de finanțare a procesului de reintegrare vor consolida poziția actualului președinte, care va fi fericit să dedice în următorii 4 ani unificarea țării. Cu toate acestea, pentru a realiza această idee, în viitorul apropiat, Igor Dodon nu trebuie să piardă inițiativa în procesul de reintegrare, pe care partenerii de la ACUM o vor lua imediat. Cel puțin, premierul Sandu a sugerat deja în mod clar că este pe deplin competentă în problema transnistreană și, în acest caz, ea nu poate deveni ultimul jucător pe această temă.