Moldova perturbă procesul de eliminare a muniției ruse în Transnistria?

Vladimir ROTARI Chișinăul provoacă Moscova în problema lichidării depozitelor rusești de pe malul stâng Muniția rusă va fi transportată prin Ucraina? În luna octombrie, mass-media rusă a scris, în mod neașteptat, despre viitorul export de arme către Rusia din depozitele din satul transnistrean Kolbasna. Sursa acestor informații au fost cuvintele ministrului afacerilor externe și integrării europene a Moldovei, Nicu Popescu. Într-un interviu acordat unuia dintre canalele de televiziune românești, el a spus că aproximativ 20 de mii de tone de muniție vor fi trimise din regiunea transnistreană „în viitorul apropiat”. Mai mult, potrivit acestuia, tranzitul lor va trece prin Ucraina, iar acest lucru a fost aprobat cu toate țările Uniunii Europene. Declarațiile șefului MAEIE RM au venit ca o surpriză, poate chiar pentru partea rusă. La urma urmei, s-a părut că problema distrugerii armelor a fost recent „suspendată în aer”. Și din cuvintele lui Popescu s-ar putea concluziona că muniția va începe să fie scoasă aproape mâine. Reamintim că ministrul Apărării al Federației Ruse, Sergiu Șoigu, a luat inițiativa de a utiliza arme în depozitele din Transnistria în timpul vizitei sale în capitala Moldovei. Atunci a părut o descoperire: la urma urmei, Chișinăul a cerut exportul acestor arme timp de mai mulți ani. Nu este surprinzător faptul că propunerea Rusiei a fost imediat susținută atât în ​​Moldova, cât și în partenerii săi occidentali în persoana Uniunii Europene și chiar în SUA. Cu toate acestea, în viitor, a fost descoperită rapid o divergență de opinii asupra Moscovei și Chișinăului cu privire la modul de implementare a inițiativei ruse. RM a dorit să înceapă distrugerea arsenalelor cât mai curând posibil și, cu siguranță, cu asistența externă. Rusia, la rândul ei, nu avea să se grăbească. Acest lucru a fost clar declarat de către ministrul de externe, Sergiu Lavrov, la o informare comună cu omologul său moldovean. El a menționat că este nevoie de multe lucrări pregătitoare („livrarea echipamentului adecvat, sesizarea specialiștilor, determinarea surselor de finanțare, încheierea contractelor”), care va dura cel puțin un an. În plus, Lavrov a sugerat că succesul procesului va depinde în mod direct de progresul în așezarea transnistreană, amintind că ultima dată exportul de arme din Colbasna s-a oprit tocmai din cauza înrăutățirii relațiilor dintre Tiraspol și Chișinău. Până în prezent, RM preferă să ignore complet „factorul transnistrean” atunci când discută despre eliminarea munițiilor. Dar acest lucru nu neagă faptul că arsenalul este situat pe teritoriul din stânga, care nu este controlat de autoritățile oficiale. Și asta înseamnă că va trebui să negocieze cu administrația locală. Liderul transnistrean a susținut deja inițiativa lui Șoigu, dar a subliniat necesitatea unui audit al depozitului - evident, având în vedere implementarea acesteia de către specialiștii ruși. Este curios că de atunci așezământul transnistrean a ajuns într-un impas periculos. Tiraspol a acuzat Chișinăul că a perturbat negocierile și problemele noi, iar contactele părților s-au redus la minimum. În plus, în relațiile ruso-moldovenești se observă un anumit frison. Kremlinului nu-i place în mod clar retorica anti-rusă persistentă a guvernului Sandu, de exemplu, cu privire la retragerea trupelor rusești în Transnistria, iar activitatea occidentală a președintelui Igor Dodon nu este prea plăcută. Poate tocmai de aceea nu s-au înregistrat progrese speciale în ceea ce privește eliminarea munițiilor. Chișinăul provoacă Moscova După evenimentele din iunie, guvernul format în principal din blocul pro-european ACUM și-a anunțat intenția de a restabili relațiile cu Rusia, dar aceste cuvinte sunt în contradicție cu cazul. Se simte că Chișinăul, dimpotrivă, începe să se ferească de contactele cu Moscova. Acest lucru este confirmat și de transferurile constante ale vizitei  Maiei Sandu în capitala Rusiei, pe care Popescu a mers să o gătească la începutul lunii septembrie. În aceste condiții, inițiativa de eliminare a munițiilor este văzută din ce în ce mai mult ca un „cadou” pentru Moldova, ci mai degrabă ca o capcană ingenioasă. Chișinăul se teme clar că va fi lăsat singur cu Moscova în negocieri și, se pare, de aceea șeful MAEE a călătorit în capitalele europene, încercând să obțină sprijin extern la maximum. Și asta în ciuda faptului că Rusia a dorit inițial să rezolve această problemă în cadrul relațiilor bilaterale și nu intenționa să conecteze alte țări, în special cele occidentale. Acum, Nicu Popescu anunță „un export timpuriu de muniție”, deși, evident, acesta este încă foarte departe. Mai ales prematur să vorbim despre tranzitul lor prin Ucraina - în fața unei noi runde de tensiune în relațiile ruso-ucrainene și situația dificilă din Donbas, Rusia cu siguranță nu va face acest lucru. În plus, Moscova a implicat lichidarea lor pe teren și nu exportul pe teritoriul rusesc. Popescu însuși admite că încă nu există un document formal pe baza căruia inițiativa rusă ar putea fi pusă în practică: potrivit lui, „nu a fost decât un schimb de opinii și semnale politice”. Deci ce obține Chisinăul încercând, de fapt, să rezolve unilateral problema depozitelor ruse de pe malul stâng? Cel mai probabil, Moldova perturbă în mod deliberat eliminarea muniției în Colbasna, așa cum au avertizat anterior experții RTA. Chișinăul este conștient de faptul că manevrele diplomatice și declarațiile publice ale lui Popescu nu pot decât să enerveze Moscova. Dar, fie de teama de a „lăsa” partenerii din Occident, fie sub presiunea lor directă, Chișinăul continuă să poarte negocieri agresive cu Cremlinul, forțând clar partea rusă să renunțe la proiect. În același timp, este important ca autoritățile moldovene să prezinte problema ca și cum utilizarea ar fi fost împiedicată tocmai din vina Moscovei. De aici, provocări deschise precum „tranzitul ucrainean coordonat”, care în realitățile geopolitice actuale pot discredita întregul proces pentru partea rusă. Până în prezent, reprezentanții Rusiei nu au comentat în niciun fel declarațiile lui Popescu, sperând probabil să rezolve contradicțiile în cadrul interacțiunii dintre experții departamentelor de apărare din cele două țări. Cu toate acestea, dacă Chișinăul continuă să „zdrobească” problema depozitelor, nu există nicio îndoială că un răspuns va urma mai devreme sau mai târziu. În acest caz, RM poate și va obține o victorie situațională - înghețarea inițiativei ruse - dar va rata șansa istorică de a rezolva această problemă de demult moștenită din URSS.