Ce se va întâmpla în urma negocierilor dintre Moldova și Transnistria?

Principala / Analize / Ce se va întâmpla în urma negocierilor dintre Moldova și Transnistria?
Sergiu ISAENCO La începutul acestei săptămâni a avut loc o conferință aproape tradițională privind măsurile de consolidare a încrederii dintre Moldova și Transnistria. După cum se știe, acest eveniment este informal, permițând experților părților să discute orice probleme care, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi pe agenda reuniunilor oficiale. În ciuda unui hiatus de doi ani de la conferință, Germania, din mai multe motive, nu a abandonat acest proiect. Probabil, partea germană consideră că este o platformă promițătoare care poate acționa ca un instrument auxiliar în procesul de așezare transnistreană. În plus, întâlnirile bavareze permit Berlinului „să fie la curent” și, de asemenea, să crească credibilitatea diplomației germane, în special în cazul unor pauze lungi în negocieri. În cadrul conferinței actuale, discuțiile experților s-au concentrat pe trei domenii - educație, economie și libertatea de mișcare. În principiu, tocmai aceste probleme alcătuiesc în principal agenda procesului de negocieri din ultimii ani. Cu toate acestea, pe baza comunicatelor de presă ale părților apărute, discuțiile au vizat și alte subiecte care nu au ajuns anterior în viziunea negociatorilor. Mai mult, cel mai probabil, partea moldovenească, după ce a epuizat agenda socio-economică deja familiară, a decis să pună probleme într-un fel sau altul în legătură cu elementele reglementării politice finale. Chișinăul a fost probabil determinat de incapacitatea de a lansa negocieri de „statut” la nivelul formatului „5 + 2”. Rezultatele generale ale conferinței indică faptul că părțile nu au avut un succes deosebit în avansarea problemelor actuale ale pachetului Berlin +, precum și în direcții noi. Și pe unele teme, pe baza estimărilor preliminare, există o revenire a acordurilor încheiate anterior. În rezultatele evenimentului bavarez, sau mai degrabă în absența lor, unii experți văd primul semnal de alarmă, sugerând următoarea răcire a relațiilor dintre Moldova și Transnistria. Mai mult decât atât, actualul negociator moldovean Vasile Șova, renumit pentru integritatea și atitudinea lui fără compromisuri, are deja experiență de înghețare a dialogului cu malul stâng în anii 2005-2006. La marginea Conferinței din Bavaria, reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au revenit și la notoriul ședinței „5 + 2” de la Bratislava, care rămâne oficial „în pauză” înainte de semnarea protocolului final. Cu toate acestea, nu a fost găsit niciun compromis în această problemă fundamentală. Potrivit presei moldovenești, partea transnistreană a refuzat să includă în textul documentului o dispoziție privind „armonizarea fiscală”, care nu a fost discutată în cadrul ședinței de la Bratislava. O astfel de manevră confirmă din nou presupunerea că negociatorii moldoveni vor continua să schimbe activ negocierile cu Tiraspolul de la problemele cotidiene la o soluționare politică. Până în prezent, jucătorii internaționali nu și-au exprimat propriile evaluări ale conferinței informale din Germania. Între timp, pentru diplomații străini, cel mai probabil, mișcarea relațiilor Moldova-Transnistria către următoarea criză profundă devine din ce în ce mai evidentă. Aceasta, din experiență, va necesita o participare mult mai mare la procesul de negociere a mediatorilor și observatorilor, care trebuie din nou să ridice următoarele „blocaje” din așezământul transnistrean. Cu toate acestea, situația negocierilor este influențată tot mai mult de situația politică internă din Moldova. O agravare neașteptată în tabăra coaliției de guvernământ cu privire la concursul pentru postul de procuror general pentru prima dată a dus la un risc real de prăbușire a alianței blocului pro-european ACUM și a Partidului Socialiștilor. Actuala criză, care are toate perspectivele de a deveni pe termen lung, într-un fel sau altul, transformă procesul de negociere cu Transnistria într-un „front” secundar, atrăgând resursele și atenția atât a partenerilor internaționali cât și a Chișinăului. În aceste condiții, se poate prevedea că așezarea transnistreană care rămâne fără îngrijire externă va continua să se degradeze - creșterea amenințării unei înghețuri complete a relațiilor moldo-transnistrene.