La ce se poate aștepta Moldova de la guvenarea socialiștilor?

Igor Dodon și Partidul Socialiștilor intenționează să formeze un „guvern tehnocratic” După demisia guvernului Sandu, situația politică din Moldova a devenit complet confuză. În mod formal, coaliția de guvernământ încă există – președintele Igor Dodon, de exemplu, își exprimă dorința ca ACUM și PSRM să formeze un nou guvern, însă fără Maia Sandu în fruntea sa. Și chiar liderii blocului proeuropean, cu toate acuzațiile și criticile lor dure față de Igor Dodon și partidul său, nu au spus încă un „nu” clar propunerilor socialiștilor. Cu toate acestea, pentru majoritatea locuitorilor țării este complet clar că coaliția formată în iunie aparține deja trecutului și foarte curând va apărea un nou guvern în Moldova. Cum va fi el? Acum opțiunea cea mai realistă este formarea unui guvern minoritar de către Partidul Socialiștilor. Pentru a face acest lucru, aceștia din urmă trebuie inevitabil să negocieze cu democrații, fără voturile cărora nu vor putea să reușescă nicidecum. Dodon a mai repetat o data, că nu poate exista nicio alianță cu Partidul Democrat și că cu adevărat nu va fi. Cel puțin, cu siguranță nu trebuie să ne așteptăm la semnarea unor noi acorduri de cooperare, precum cele pe care le-au avut PSRM și ACUM. Nimeni nu are nevoie acum de oformarea documentară a coaliției, deoarece acest lucru poate să le displacă atât alegătorilor acestor forțe, cât și partenerilor internaționali. Mai ales Moscovei, care, conform unor rapoarte, a făcut odată eforturi politice și diplomatice serioase pentru a preveni o potențială unire a PSRM și a Partidului Democrat. Cu toate acestea, este foarte probabil ca democrații vor vota în zilele următoare candidații guvernului pe care cei de stânga îi vor propune și vor continua să contribuie la asigurarea activităților lor la nivel legislativ. În caz contrar, actualul guvern din țară va devini pur și simplu nefuncțional, ceea ce va activiza automat scenariul alegerilor anticipate. La această etapă, de ei nu au nevoie nici socialiștii și nici democrații, care au împărtășit în mod deliberat responsabilitatea pentru prăbușirea coaliției de guvernare. Este inutil să menționăm, că acest fapt ar putea afecta în mod negativ perspectivele electorale ale ambelor părți dacă alegerile în parlament vor avea loc în viitorul apropiat. Guvernul, creat datorită alianței a Partidului Socialiștilor cu PDM, probabil va fi declarat „tehnocratic” pentru a sublinia și mai mult contrastul cu „incompetenții” miniștri Sandu. În practică, acest lucru înseamnă că va fi completat  mai degrabă  pe bază profesională și nu ideologică și se va concentra pe rezolvarea, în primul rând, a problemelor socio-economice ale Moldovei. În același timp, ar trebui să ne așteptăm la o scădere vizibilă a contactelor internaționale, precum și o atenție sporită la procesul de reglementare a conflictului transnistrean. În general, se poate prognoza ca activitățile noului guvern să fie similare cu cele de anul trecut al domniei lui Plahotniuc, când s-a pus accent pe proiectele sociale și cele de infrastructură înainte de alegeri. Este dificil de spus cât va dura un astfel de guvern, dar este probabil că va exista mai mult, decât pare la prima vedere. Democrații în persoana lui Andrian Candu ne sugerează deja că ar trebui să lucreze cel puțin trei ani pentru a-și atinge obiectivele. Cu toate acestea, o astfel de longevitate poate fi pusă la îndoială, deoarece pe noul guvern îl așteaptă o mulțime de capcane. Cel puțin socialiștii ar trebui să se pregăteascădeja de acum pentru următoarea schimbare a relațiilor cu Uniunea Europeană. Judecând după semnalele primite de la UE, care nu-și ascunde în mod clar dezamăgirea de evenimentele petrecute recent în Moldova, nu ar trebui să mizeze pe asistența macrofinanciară  (cel puțin în volumele anterioare). Și chiar dacă acesta nu va fi un moment critic – deoarece aceiași democrați au condus țara cumva și fără banii europeni, totuși lovitura se va face simțită. Și nu numai în privința surselor materiale, ci și în legătură cu imaginea republicii. În plus, viabilitatea alianței socialiștilor și cea a democraților ne pune pe gânduri în ce privește rolurile care pot fi distribuite în modurile cele mai neașteptate. Socialiștii vor juca formal rolul „primei viori”, dar pericoul privind dependența lor de parteneri poate  crește considerabil. În coaliția cu ACUM, PSRM a avut întotdeauna loc de manevră. ACUM a plecat și este greu de imaginat că blocul ar fi din nou de acord să coopereze cu cei de stânga, chiar și sub presiunea partenerilor internaționali. Și asta înseamnă că soarta PSRM este aproape în totalitate în mâinile Partidului Democrat, care își poate dicta propriile condiții și, dacă apare cazul, se va adresa pro-europenilor. După ce a demis guvernul lui Maia Sandu, socialiștii și Igor Dodon, de fapt, și-au întrerupt modalitățile de a se retrage și au jucat all-in. Acum, pentru a avea oportunități non-teoretice de a-și menține poziția actuală, noul guvern PSRM trebuie să demonstreze rezultate remarcabile care ar justifica casarea coaliției anterioare și a cooperării cu democrații. Altfel, în cel mai bun caz, într-un an socialiștii se vor cufunda din nou în luptele electorale fierbinți, însă în condiții mult mai rele.