România a dat o lovitură puterii lui Dodon și a socialiștilor

Vladimir ROTARU Bucureștiul propune UE să stabilească o supraveghere strictă ale activităților noului guvern moldovenesc. După formarea guvernului „tehnocratic” al lui Ion Chicu, politica externă a Moldovei devine din ce în ce mai multilaterală. Autoritățile moldovenești încearcă să mulțumească pe toată lumea și în special, caută fericirea financiară, și în Occident și în Est. O abordare pragmatică a contactelor internaționale ale țării a obligat chiar șeful statului să își reconsidere cel puțin temporar părerile anterioare cu privire la anumite probleme. Cu toate acestea, un comportament exemplar nu ajută prea mult la stabilirea relațiilor cu cel mai apropiat vecin cu România. La fel ca și Chișinăul, în acest an Bucureștiul a trecut printr-un proces de curățare anti-oligarh. Liderul social-democraților guvernanți din România (întâmplător, considerați patronii Partidului Democrat și a lui Vlad Plahotniuc), Liviu Dragnea, a fost trimis în închisoare. Susținătorii președintelui Klaus Johannis au venit la putere ca urmare a schimbărilor politice, care, la rândul lor, a fost reales pentru un al doilea mandat, fără mari dificultăți. După cum se știe, liderul român a dezvoltat relații personale cu liderii blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, după căderea regimului Plahotniuc în Moldova și prăbușirea aproape simultană a puterii social-democraților în România, relațiile dintre cele două state în ansamblu au rămas pozitive. Mai mult, Maia Sandu a făcut prima sa vizită de externe oficială ca prim ministru anume la București. Cu toate acestea, după distrugerea coaliției de guvernare, PSRM și ACUM au început să aibă probleme. Bucureștiul oficial nu a încercat nici măcar să-și ascundă dezamăgirea de schimbările din conducerea Republicii Moldova, iar Klaus Johannis a numit votul de încredere împotriva guvernului Sandu „un vot împotriva Moldovei”. Această reacție era așteptată. În primul rând, socialiștii pro-ruși au înlocuit condiționat pro-europenii de încredere și prietenoși din guvern. În al doilea rând, liderul informal al PSRM, președintele Igor Dodon, este, fără îndoială, cel mai faimos oponent al ideii de unificare a Moldovei și a României și un critic al oricăror măsuri care, în opinia sa, aduc cel puțin oarecum o ipotetică unire. Frigul în relațiile dintre cei doi președinți a fost ușor sesizat la întâlnirea lor personală de la New York, unde Johannis nu numai că nu a răspuns la oferta lui Dodon de a efectua o vizită la Chișinău, dar nu a făcut nici o invitație reciprocă. Nu este surprinzător faptul că la ultimul summit al miniștrilor de externe ale statelor membre ale OSCE, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat fără întârziere că sprijinul Moldovei pentru București va fi revizuit: „Sprijinul României, inclusiv financiar, nu va putea continua în volumele preconizate, dar va fi reorientat în funcție de acțiunile specifice ale noului guvern. ” În același timp, ministrul român nu a omis să laude fostul guvern Sandu pentru succesele în implementarea reformelor, de combaterea a corupției și asigurarea independenței justiției. În doar câteva zile, Aurescu a trecut de la cuvinte la fapte și a prezentat o inițiativă Consiliului Afaceri Externe al UE, care prevedea instituirea unei monitorizări stricte a situației în Republica Moldova și, de fapt, un management aproape extern. În special, acesta vorbește despre o monitorizare atentă și strictă a acțiunilor Chișinăului pentru punerea în aplicare a Acordului de asociere cu UE și pentru a determina asistența financiară și sprijinul politic al UE pentru progresele reale în implementarea reformelor. În plus, se subliniază orientarea sprijinului către „proiecte de interes direct pentru cetățenii moldoveni”. Adică, în termeni simpli, banii vor fi dați direct regiunilor și nu guvernului Chicu. Aceasta din urmă este probabil să fie exclusă din asistența financiară a Uniunii Europene tocmai sub pretextul eșecului reformelor europene.   Simțind momentul, fostul premier Maia Sandu a criticat politica externă a lui Dodon, care, în opinia sa, a dus la o deteriorare a relațiilor cu Kievul și Bucureștiul și a amenințat securitatea energetică a țării. În plus, liderul PAS a promis proteste în masă în cazul unei întreruperi a alimentării cu gaz. Tranzitul combustibilului albastru către Moldova rămâne într-adevăr o problemă extrem de acută, având în vedere lipsa unor progrese serioase în negocierile dintre Moscova și Kiev. În același timp, se simte că autoritățile moldovene se bazează pe ultima rută de aprovizionare cu gaz din Ucraina, iar scenariile alternative s-au rezolvat destul de slab. În prezent, cea mai realistă opțiune este inversarea gazelor din România printr-un sistem de conducte transbalcanice. Prin răcire a evidentă a relațiilor dintre Chișinău și București, precum și declarațiile lui Sandu, unii experți deja au început să vorbească aproape despre „închiderea conductei românești” pentru a inversa gazul în Moldova anul viitor. Cu toate acestea, în opinia noastră, un pas atât de radical din partea Bucureștiului este încă puțin probabil. În cazul problemelor cu tranzitul ucrainean, România este probabil să-și ajute vecinii. Dar, în ciuda acestui fapt, Igor Dodon și socialiștii nu ar trebui să aștepte cu siguranță la niciun alt sprijin din partea Bucureștiului. Stabilirea unui control strict al UE asupra activităților guvernului Chicu este doar primul dintr-o serie de pași neprietenoși care vor avea drept scop eliminarea puterii PSRM și răzbunarea forțelor proeuropene la posibilele viitoarele alegeri prezidențiale.