Populația Moldovei primește activ cetățenia altor țări. Ce urmări va avea aceasta?

Certificarea persistentă a populației Republicii Moldova de către alte țări crează riscuri de divizare definitivă a statului, a declarat expertul RTA, Dorin Mocanu Dorin MOCANU, RTA: De la un an la altul, prezența mai multor pașapoarte în rândul locuitorilor moldoveni devine tot mai des întâlnită. Cineva percepe intrarea în cetățenia unui alt stat ca un act personal de restabilire a justiției istorice sau de satisfacere a nevoilor culturale și naționale. Pentru mulți, problema cetățeniei este în mare parte pur utilitară, deschizând oportunități de angajare suplimentare în străinătate. Potrivit experților, în cei 28 de ani de independență a Republicii Moldova, populația sa a scăzut cu aproape 30% sau cu 1,3 milioane de oameni. Conform acestui indicator, din păcate, țara noastră ocupă locul de frunte între țările CSI, cedând chiar și față de Ucraina. Unul dintre principalii catalizatori ai fluxului a fost larga oportunitate pentru cetățenii republicii de a deveni cetățeni ai altor state. Este vorba în special despre pașapoarte românești (aproximativ 750 de mii), rusești (aproximativ 250 de mii) și pașapoarte ucrainene (aproximativ 100 de mii). Principiul dublei cetățenii este un fenomen destul de comun care apare atât în ​​legislația statelor în curs de dezvoltare, cât și a celor de succes, care nu prezintă riscuri grave în acest sens. Cu toate acestea, pentru Republica Moldova, după cum remarcă mulți experți, acest factor a devenit din ce în ce mai clar corelat cu dispozițiile politice din societatea moldovenească. Nu trebuie să mergem departe pentru un exemplu: amintiți-vă doar de o scădere accentuată a numărului de susținători al unificării Moldovei cu România de la 10% la 30-35%. Chiar și reprezentanții flancului politic alternativ recunosc legitimitatea. Așadar, potrivit unuia dintre liderii partidului moldovean „Congresul civil” Marc Tcaciuc, această stare de lucruri este datorită lipsei de speranţă pe care o simt cetățenii noștri. Obosiți de așteptarea unor schimbări, oamenii s-au resemnat cu posibilitatea apariției  românilor cu un nivel european de securitate socială, procurorii români și alți oficiali mai responsabili decât cei actuali. Politicianul își încheie gândurile cu un apel către elitele moldovenești să se predea sincer, având în vedere imposibilitatea administrării corecte a țării și a desființării statului. Această relație dintre cetățenie și politică nu ar putea rămâne fără atenția jucătorilor de seamă implicați în formarea agendei statului moldovenesc, în special Bucureștiul și Moscova. Iar pe 30 ianuarie, parlamentarul moldovean Iurie Reniță, care, potrivit unor surse, are legături strânse cu serviciile și autoritățile române, „la cererea muncitorilor” trimite o solicitare conducerii române cu o solicitare de simplificare și accelerare a procedurii de aderare la cetățenia română în jur de 230 de mii. cetățeni ai Republicii Moldova. Potrivit informațiilor deputatului, pe care partea română a încercat anterior să nu le dezvăluie, în 2017 au fost primite aproximativ 94 916 cereri de restaurare a cetățeniei române de la cetățenii moldoveni, în 2018 numărul de cereri a fost de 100 157, în 2019 - 100 147. În 2017, au fost aprobate 85.307 de cereri, iar în 2018-2020. - doar 43 551. Având în vedere adresa și natura solicitării, este foarte probabil ca o cerere atât de amabilă să fie acordată, iar Bucureștiul să răspundă aspirațiilor compatrioților săi. Este posibil ca o asemenea promptitudine și coerență a acțiunilor să fie și o reacție la deciziile sistemice ale Moscovei, care în ultimii ani a căutat să maximizeze liberalizarea legislației în ceea ce privește acordarea cetățeniei sale rezidenților fostelor republici sovietice. De exemplu, pe 28 ianuarie, șeful Direcției principale pentru migrație a Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei, Valentina Kazakova, a declarat uneia dintre publicațiile rusești că aproximativ 11 proiecte de legi privind simplificarea procedurilor de dobândire a cetățeniei ruse, inclusiv pentru moldoveni, sunt luate în considerare în guvernul și parlamentul Federației Ruse. Având în vedere combinația dintre aceste circumstanțe și procesele regionale dificile, putem spune cu încredere că condițiile în care populația Republicii Moldova va putea „deplin” și fără prea multe dificultăți să primească cetățenia română și rusă vor crea consecințe fatale pentru statul moldovenesc. Deja astăzi, se poate vedea clar cum apar contururile unei posibile decalaje politice, când pe malul stâng al Nistrului câteva sute de mii de locuitori, inclusiv peste 200 de mii de cetățeni ruși, nu își conectează viitorul cu Moldova, iar pe malul drept și mai mulți oameni văd cetățenia română ca perspectivă exclusiv pentru țara vecină.