Opiniе: „Bucureștiul stârnește în Moldova sentimentele unioniste”.

România începe să prindă trendul unionist în Moldova. Atacul asupra limbii moldovenești este doar începutul, consideră expertul RTA Semion ALBU Semion ALBU, RTA: O declarație destul de remarcabilă a apărut pe site-ul Academiei Române săptămâna trecută. După cum s-a dovedit, instituția de învățământ superioară a statului vecin este foarte preocupată de „noile încercări de a introduce în uz oficial în Republica Moldova conceptul inexistent de„ limbă moldovenească ”, susținut odată de propaganda sovietică și reînnoit astăzi de unele cercuri interesate politic.” Este ușor de înțeles de ce oamenii de știință din București s-au agitat așa. Dar, de fapt, declarațiile lor se referă la un stat deși în criză, dar cu toate acestea suveran, care în primul rând, ar trebui să-și protejeze propriile interese. Și în acest context, nu putem decât să laudăm acei politicieni moldoveni, care au atras în sfârșit atenția asupra romanizării totale a tot și a tuturor și și-au amintit în sfârșit că ei nu guvernează cu România de fapt, ci cu o altă țară, care e puțin diferită. În plus, Academia Română susține că „promovarea ideii unei limbi„ moldovenești ”, în afară de română, nu este doar o denaturare a realității și identității culturale ... ci și o manipulare ideologică pe care comunitatea internațională nu o va accepta niciodată." Potrivit academicienilor, „limba poporului este o parte determinantă a identității lor și, prin urmare, instrumentalizarea lor ideologică printr-o politică lingvistică părtinitoare nu poate schimba realitatea pe baza unei tradiții vechi de secole și, mai ales, nu poate anula identitatea pe care o au românii din Republica Moldova, considerând-o definitorie." Aruncând de pe bucla cuvinte frumoase, reese că, potrivit Bucureștiului, limba moldovenească nu este altceva decât „manipulare ideologică” și „produsul propagandei sovietice”. Cu toate acestea, faptele  spun exact contrariul. Limba moldovenească nu este mai tânără decât cea română, are tradiții literare la fel de vechi, iar monumentele din grafia chirilică moldovenească datează din Evul Mediu timpuriu. Începând cu acea perioadă, limba a continuat să se dezvolte atât în ​​cadrul Principatului Moldovei, cât și al provinciei basarabene din Imperiul Rus, în plus, conform tradițiilor originale. În același timp, în România, nu numai că au trecut definitiv la scrierea în grafia latină, dar au introdus în limbă ”impurități”  din franceză, latină și italiană ca parte a corectării limbii. Nu este surprinzător faptul că inteligența moldovenească credea în mod rezonabil că limba moldovenească are un avantaj cert față de cea română. Este clar că guvernatorii moldoveni de la sfârșitul anilor 1980, înflăcărați de ideile unirii, au desființat rapid alfabetul chirilic pe teritoriul lor și au introdus grafia latină pentru limba moldovenească, punând astfel bazele dispariției sale. Această decizie, precum și limba română prescrisă în Declarația de Independență, au dat naștere introducerii limbii române și a istoriei românilor în programele educaționale în loc de omologii moldoveni. De asemenea, au stipulat decizia Curții Constituționale din 2013, care a proclamat limba română limba oficială a Moldovei, referindu-se la prevalența textului Declarației de independență asupra textului Constituției, în care limba de stat a fost numită cea moldoveanească. Actualul președinte, Igor Dodon, este cunoscut ca un adversar activ al romanizării țării. Imediat după inaugurare, el a schimbat în mod simbolic limba „română” în „moldovenească” pe site-ul web al președinției. Dodon a promis în mod repetat să anuleze predarea istoriei române și să returneze subiectul „Istoria Moldovei” și a trimis scrisori guvernelor cu cerințele relevante. Cei drept, în decembrie 2019, șeful statului a menționat că timpul pentru întoarcerea în programa școlară a obiectelor „Limba moldovenească” și „istoria Moldovei” nu a venit încă. Potrivit acestuia, o astfel de inițiativă astăzi poate duce la faptul că „situația va exploda” și va începe o „nouă criză politică”. Cu toate acestea, Dodon a remarcat că nu ar trebui să vorbească despre astfel de lucruri, ci trebuie să acționeze și, atunci când este sigur, atunci va „da lovitura” la momentul potrivit. Ei bine, poziția este de înțeles, dar acum Bucureștiul însuși dă lovitura preventivă împotriva lui Dodon. Până la urmă, toată lumea înțelege care dintre politicienii moldoveni este menționat în declarația membrilor Academiei Române. Nu este un secret faptul că Bucureștiul nu vorbește de multă vreme la nivel oficial  despre unire, dar în același timp implementează un scenariu de absorbție blândă: prin diverse proiecte regionale și o puternică influență culturală și educațională. Acum, în țara vecină, se bucură de roadele acestei munci efectuată de mulți ani și sunt, de asemenea, sensibili la schimbările stării de spirit din societate. Dezamăgirea față de autorități și perspectivele Moldovei este atât de puternică, încât duce automat la creșterea popularității ideilor unioniste în rândul populației. Mulți moldoveni văd cel puțin o speranță pentru o viață mai bună doar în unirea cu o țară vecină. În acest sens, Bucureștiul, neîncercând să intervină direct în cadrul evenimentelor, alimentează îngrijit sentimentele unioniste în Moldova. În acest sens, se pot percepe încercările de a arunca discuția despre limbă în societatea moldovenească deja divizată. Acest lucru creează un motiv pentru a trage din nou această problemă în agenda țării și pentru a oferi oamenilor potriviți să practice limba română „asuprită”. Un bloc unionist nou format poate fi, de asemenea, atras de această cauză, care va prelua și va continua să exagereze activ acest subiect. Toți politicienii moldoveni, dacă, desigur, le pasă cu adevărat de astfel de probleme, ar trebui să înțeleagă un lucru: bătălia pentru limba moldovenească este aproape pierdută. Pentru a-i inversa cursul, trebuie să acționați acum, în timp ce puteți totuși să beneficiați de sprijinul majorității populației. Altfel, într-un an sau doi, limba moldovenească se va dovedi inutilă nu numai la București, ci și la Chișinău.