Ambițiile politice sau un joc dublu: de ce Nastase înceară să întrerupă campania Maiei Sandu

Principala / Analize / Ambițiile politice sau un joc dublu: de ce Nastase înceară să întrerupă campania Maiei Sandu
Vladimir ROTARU Andrei Năstase merge la conflict cu PAS în alegerile secundare din circumscripția de la Hâncești și insistă să fie înaintat pentru postura de președinte un „candidat care nu este membru de partid”. Adică, de fapt, pe oricine în afară de Maia Sandu. Expresia „nici o zi fără scandal și certuri” ar putea deveni cu ușurință noua deviză al forțelor de dreapta din Moldova. În loc să încerce cel puțin să facă un front unit împotriva socialiștilor guvernanți, ei se cufundă tot mai mult în abisul confruntării interne. Așa că Andrei Nastase s-a inclus cu plăcere  în luptă cu fosta sa aliată, Maia Sandu, dedicându-i mult mai mult timp decât adversarilor săi politici direcți. Faptul că conflictul dintre cele două componente ale blocului ACUM (indiferent dacă există sau nu) a izbucnit cu o vigoare reînnoită tocmai din cauza unui mandat de deputat și arată cât de fragilă a fost inițial această formațiune. Acum, în ciuda faptului că aparțin aceluiași flanc ideologic și obișnuința obiectivelor și inamicilor, un abis se află tot mai mult între părți, care pare să fi îngropat complet speranțele unei cooperări anterioare. Acum, PAS și DA nu sunt în mod clar, ei au trecut, de fapt, la o confruntare directă la alegerile secundare pentru parlamentul din raionul Hâncești. Reamintim că partidul Maei Sandu a desemnat-o pe Olesea Stamate, fostul ministru al Justiției, ca candidat unic, fără nicio coordonare cu colegii săi din DA. Împotriva acestui lucru, a fost însă filiala locală PAS, condusă de Grigorii Cobzac, care a decis ulterior să candideze la alegeri pe cont propriu. Se crede că Sandu a provocat în mod deliberat conflictul, crezând că „aliatul” ei, cunoscut pentru temperamentul și necumpătarea sa impetuosă, va iniția o pauză și va accepta toate costurile politice asociate. Deși, în general, acest lucru deja se întâmplă. În DA, în semn de sfidare a fostului  prim-ministru, au decis să îl susțină pe Cobzac, referindu-se la rezultatele sale electorale din 24 februarie 2019 și la originea sa „ locală”, asumându-și astfel vina pentru agravarea relațiilor. Cu toate acestea, conflictul de la Hîncești este doar vârful aisbergului. Chiar și mai devreme, piatra de poticnire a fost candidatura comună a celor  de  drepta pentru funcția de șef de stat. Liderul platformei DA a declarat recent că s-a săturat să „dea totul fără să obțină nimic în schimb” și a amenințat că partidul său își poate prezenta propriul candidat la alegerile prezidențiale. Este curios faptul că un astfel de șantaj  începuse încă la sfârșitul anului trecut, când Năstase își exprimase pentru prima dată ideea despre un  „candidat fără partid”. Adică, de fapt, era gata să discute despre numirea oricui și a oricine, dar nu și pe Maia Sandu. În același timp, toată lumea înțelege că în acest moment fostul șef al cabinetului este principalul concurent al actualului președinte și cel mai recunoscut politician din opoziție. Nu este foarte clar de ce cei de drepta, având un astfel de candidat, vor să caute pe altcineva. Mai mult decât atât, în mai puțin de un an va fi dificil să promovezi o persoană absolut nouă pentru alegători, în special în condițiile în care principalele resurse mass media ale țării aparțin PSRM și PDM. Participarea la alegerile altor „pro-europeni” nu poate fi un mare obstacol în calea trecerii lui Sandu în turul doi. Cu toate acestea, rezultatul unei astfel de situații se poate dovedi a fi mult mai mic decât cel al lui Igor Dodon, dezorientând și demotivând electoratul de dreapta. Se primește că unul dintre liderii forțelor de dreapta își „înecă” practic colegul, reducând șansele opoziției de a câștiga, în general. De ce? Poate că problema constă în ambițiile politice ale lui Andrei Năstase, care, după o serie de eșecuri, îi este important personal să rămână la suprafață. După toate, Sandu va merge într-adevăr la o rupere completă a relațiilor sau i se va oferi să se mulțumească cu rolul unui partener junior. În plus, în persoana ei se unesc  în mod constant toate contactele europene, iar la Bruxelles ea își prezintă  cu succes persoana ca fiind singura contrapondere posibilă pentru Dodon. Năstase, care își pierde inițiativa, trebuie să intre în mod deliberat în conflictul public ca să-și crească ratele la negocierile cu PAS, în speranța de a negocia pentru ea însăși o recompensă mai mult sau mai puțin demnă pentru sprijinul acordat la alegeri, de exemplu, funcția de șef de cabinet sau, cel puțin, viceprim-ministru. Există o altă opțiune: liderul DA „o va turna”pe Sandu prin accord comun cu socialiștii de la conducere. Un astfel de scenariu aparent exotic nu este lipsit de semnificație. Evaluările primarului eșuat al Chișinăului scad rapid, precum și numărul susținătorilor partidului său. De fapt, cariera politică independentă a lui Năstase s-a încheiat la momentul eșecului electoral din capitală. Mai mult, el însuși a amenințat că va părăsi țara în caz de pierdere - dar conform tradiției politice moldovenești, promisiunea, desigur, nu a fost îndeplinită. Prin urmare, acțiunile de a împărți flancul drept și de a  o ataca pe Sandu fac parte din acord, ceea ce va permite în cele din urmă lui Năstase, într-o capacitate sau alta, să revină la configurația de putere și să-și repornească cariera. În cele din urmă, nu va fi prima dată când un politician major din Moldova și-a schimbat dramatic „culoarea” pentru câștigul personal.