Dmitrii ASTAHOV
Occidentul a aruncat forțe și resurse semnificative pentru rezolvarea conflictelor teritoriale în Europa: relațiile sârbo-kosovare pot fi soluționate în acest an. De asemenea, se acordă o atenție sporită procesului de negociere moldo-transnistrean, în care în ultima vreme a fost evidențiată o criză gravă.
În această săptămână, o intensificare a contactelor internaționale între diplomații și politicienii europeni, care supraveghează situația din jurul soluționării conflictelor înghețate pe continentul european, a devenit vizibilă. O astfel de atenție poate fi legată de dorința de a „face un asalt” în anumite zone problematice și de a ajunge la soluții finale concrete.
Câteva zile mai târziu, președintele sârb Alexander Vucic pleacă pentru o vizită de lucru la Washington. Potrivit liderului sârb, în SUA va avea loc o discuție dificilă cu partenerii americani. În plus, în opinia sa, Serbia se poate confrunta în curând cu un ultimatum cu privire la problema Kosovo, întrucât Belgradului i se va oferi o versiune modificată a soluției propusă în 2007 de Reprezentantul Special al ONU Martti Ahtisaari. După cum a spus Vucic însuși, acesta va fi un fel de „Plan Ahtisaari plus plus”, care va fi greu de acceptat, însă nu poate fi respins.
Se crede că, cu asemenea declarații, liderul sârb pregătește opinia publică pentru „decizii istorice dificile” și pentru faptul că problema kosovară intră în faza sa decisivă. Prin urmare, Belgradul va trebui să se smerească și să ajungă la un acord comun cu poziția comunității internaționale, deoarece perseverența suplimentară se poate transforma în consecințe dureroase pentru Serbia.
Între timp, Priștina se „pregătește” și pentru vizita președintelui sârb. Principala plângere formulată de partenerii internaționali față de autoritățile kosovare a fost taxă de 100% la bunurile sârbe. Ea proteja cu succes Belgradul de presiunile masive, dând anumite cărți de atu în negocieri cu diplomați occidentali. Dar, se pare, va fi eliminat în viitorul foarte apropiat. Cel puțin, prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a anunțat recent că este gata să anuleze măsurile de barraj și să le înlocuiască cu principiul reciprocității în relațiile politice, economice și comerciale cu Serbia. Adică, de exemplu, interzicerea numerele de înmatriculare ale mașinelor sârbe în Kosovo, deoarece cele din Kosovo sunt interzise în Serbia.
În același timp, este de remarcat faptul că informațiile, care circulă activ despre numirea planificată a reprezentantului special al UE în negocierile de la Belgrad și Pristina, al ministrului afacerilor externe al Slovaciei, Miroslav Lajcak, nu este întâmplător. El are o experiență bogată în zone conflictuale dificile, precum Bosnia și Herțegovina sau Transnistria. După cum știți, numele unui diplomat slovac este strâns legat de dezintegrarea Serbiei și Muntenegrului. În 2005-2006, ca reprezentant special al UE, Laichak a jucat un rol esențial în asigurarea secesiunii Muntenegrului prin diplomația europeană. Pe tot parcursul mandatului său, Miroslav Laiciac s-a implicat personal în toate problemele organizaționale și a jucat rolul principalului mediator în negocierile dintre forțele politice din Serbia și Muntenegru pentru a asigura cea mai fluidă dezintegrarea posibilă a uniunii statale.
Între timp, actuala președinție albaneză a OSCE a făcut o vizită la Moscova săptămâna aceasta. Pe 25 februarie, Tomas Mayer-Harting, reprezentantul special albanez pentru soluționarea conflictului transnistrean, a fost primit de ministrul adjunct de externe, Andrei Rudenco, pentru a discuta situația din procesul de negociere moldo-transnistrean și planurile de organizare pentru acest an.
În ședință, o zi mai târziu, al ministrului afacerilor externe, Sergei Lavrov, și al premierului Albaniei și, totodată, președintele în funcție al OSCE au discutat deja în detaliu despre acordul sârbo-kosovar. Oarecum pe neașteptate, șeful diplomației ruse, în ciuda trimiterilor tradiționale la rezoluția nr. 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, a declarat că Moscova este încă pregătită să primească orice decizie care va fi luată de Belgrad și Pristina. Această frază poate fi înterpretată cu ușurință ca un semnal și o înmuiere a poziției Kremlinului cu privire la problema kosovară, care pare la un moment dat gata să „închidă ochii” asupra parametrilor de soluționare a conflictului, concretizați în rezoluție, și să voteze pentru o soluție alternativă în cadrul ONU.
În același timp, șeful departamentului al Ministerului Afacerilor Externe german pentru Europa de Est, Tobias Tunkel a efectuat o vizită de lucru la Chișinău și Tiraspol, în care a făcut cunoștință cu starea actuală a reglamentării transnistrene. Comunicatele de presă monosilabice nu oferă o înțelegere exactă a ceea ce reprezentantul diplomației germane discutase pe ambele maluri ale Nistrului, însă, se pare că această vizită a devenit parte a unui larg maraton diplomatic.
Există motive să credem că mașina diplomatică euro-atlantică, pe lângă pregătirea generală și planificarea organizațională pentru anul în curs, lucrează la unele decizii serioase. Acest lucru este vizibil mai ales în direcția Kosovo, dar progresele puternice sunt foarte probabile în alte regiuni problematice, cum ar fi Transnistria și Donbass. Prin urmare, nu ar trebui exclus faptul că vizitele cu naveta pot însemna începutul procesului de coordonare a abordărilor comune cu principalii jucători internaționali, de care depinde în primul rând natura votului în Consiliul de Securitate al ONU asupra modelelor finale de soluționare a conflictelor înghețate din Europa.