Reintegrarea în timpul ciumei

Sergiu CEBAN Chișinăul a decis să profite de pandemie pentru reintegrarea "dură" a Transnistriei, examinînd restricțiile de carantină ca o fereastră unică de posibilități pentru a face din stînga Nistrului mai cooperant. Tiraspolul, la rândul său, rezistă în mod activ la „îmbrățișarile” strangulare  moldovenești Dezvoltarea rapidă a evenimentelor din jurul dosarului transnistrean și clarificarea relațiilor dintre cele două maluri ale Nistrului, se pare, nu au putut fi oprite nici măcar de Covid-19 înfiorător din întreaga lume. Rapoartele de știri zilnice sunt pline de titluri luminoase și de recriminări. Acordul transnistrean intră treptat în topul informațiilor moldovenești, care în următoarele luni părea a fi înlocuit complet de tema luptei împotriva infecției de coronavirus. Participanții internaționali la procesul de negocieri, cel mai probabil, sunt foarte surprinși de modul în care Chișinăul și Tiraspolul au decis să „ tragă săbiile” cel mult, pentru a-l spune cu ușurință, moment inoportun. A participat în ultimele zile la conferința online a Crestinei Lesnic cu partenerii străini, sectorul neguvernamental alarmat și comunitatea de experți din Moldova - toate acestea sunt concepute pentru a crea un anturaj al reacției forțate a autorităților din Chișinău la acțiunile ilegale ale administrației transnistrene. Între timp, pare puțin neconvingător. Totul este clar cu malul stâng, dar partenerii de dezvoltare pot face reclamații destul de rezonabile cu privire la gestionarea situației actuale cu autoritățile centrale. Le va fi greu să înțeleagă de ce resursele, inclusiv cele diplomatice, atât de necesare în condițiile crizei epidemiologice, sunt redirecționate către nevoia de a opri următoarele „confruntări” de pe Nistru. Conducerea țării nu își pierde speranța de a profita de situația în favoarea ei și de a redescopi matricea relațiilor cu Tiraspolul. În cursul interviului de ieri, negociatorul moldovean Cristina Lesnic s-a grăbit să explice sensul ultimelor acțiuni ale Chișinăului. Ea a precizat că închiderea secțiunii centrale a frontierei de stat moldo-ucrainene este „un model bine dezvoltat și testat pentru lansarea mecanismelor individuale de reintegrare - în principal prin comerțul-export-import și operațiunile economice din regiune”. Noua realitate apărută în ultimele două săptămâni a permis autorităților centrale să evalueze amploarea și specificul importurilor transnistrene, precum și gradul în care agenții economici înțeleg regulile și procedurile de pe malul stâng în conformitate cu legislația moldovenească. Noi circumstanțe pentru afacerea transnistreană au fost concepute pentru a elimina eventualele rugozități și pentru a demonstra cât de nedureros poate avea loc introducerea celei de-a doua faze a controlului comun moldo-ucrainean la punctul de control și operațiunile de import Kuciurgan, în conformitate cu legislația moldovenească. Desigur, politicienii transnistreni se vor opune activ acestor planuri ale autorităților centrale din Moldova. Prin urmare, în etapa actuală, Chișinăul are o sarcină importantă de a convinge agenții economici din stânga de beneficiile pe care le pot obține în urma funcționării conform normelor generale ale Moldovei. Pentru a rezolva această sarcină importantă într-o pandemie, trebuie să acționăm înțelept, extrem de atent și cu atenție, demonstrând pas cu pas principiile umaniste ale guvernului Republicii Moldova. Afacerile regionale de pe malul stâng ar trebui să vadă profilul european democratic al Chișinăului, care în condiții de criză extremă oferă beneficii și oportunități semnificativ mai multe pentru afaceri și public decât conducerea unei republici nerecunoscute. Este util să oferim transnistrenilor termeni preferențiali și alte regimuri simplificate, atrăgându-le astfel simpatiile și consolidând înțelegerea avantajelor muncii depline în domeniul juridic național. În general, o astfel de șansă este rară. Cu toate acestea, politicienii noștri au reușit din nou ca întotdeauna. Deja primii pași în această direcție au arătat că guvernul nu are un plan sistematic de lucru cu Transnistria într-o pandemie și acționează destul de simplu. Experiența de a lucra cu segmentul farmaceutic al Transnistriei este un exemplu viu al modului în care nu puteți lucra cu afaceri, deoarece toate ideile ingenioase pot fi complet îngropate chiar și prin întârzieri tehnice în importarea unei categorii de bunuri semnificative social. Ce s-a întâmplat în cele din urmă. În câteva săptămâni, Chișinăul, prin întârzieri birocratice, nu numai că nu a câștigat încrederea antreprenorilor transnistreni, dar a prezentat Tiraspolului o mulțime de argumente suplimentare în viitoarele negocieri privind o soluționare. De asemenea, administrația de la Tiraspol nu pierde timpul și se baricadează în mod activ din restul teritoriului Moldovei, stabilind mai mult de zece posturi suplimentare și structuri de baraj. În această privință, reclamațiile și solicitările publice ale negociatorului moldovean pentru a asigura accesul liber la Transnistria pentru diverse categorii de cetățeni moldoveni și funcționari sub carantină generală subliniază prezența unei frontiere de facto și un control deplin asupra regiunii de către administrația Tiraspol. Ce consecințe va avea situația actuală pe malurile Nistrului? Există toate motivele pentru a crede că atât Chișinăul, cât și Tiraspolul înțeleg clar că perioada post-pandemică va diferi radical de condițiile din ultimii ani, iar coexistența suplimentară va trebui construită în circumstanțe regionale și globale complet diferite. Acesta este motivul pentru care fiecare dintre părți încearcă să recupereze pozițiile cele mai avantajoase pentru sine, ceea ce va determina traiectoria procesului suplimentar al așezării transnistrene.