Cronica coronavirusului din Moldova: criza după epidemie

Marina DRAGALIN Țările din întreaga lume desfășoară măsuri de carantină și încearcă să normalizeze situația. Moldova urmează pe canalul principal: ratele de incidență ridicate nu mai sunt un factor de descurajare în fața unei crize economice iminente Aproape 3,6 milioane de oameni din întreaga lume s-au infectat cu noua infecții de coronavirus, 250 de mii de oameni au murit. În Moldova, infecția cu COVID-19 a fost confirmată oficial de peste 4200 de cetățeni, deși 40 de mii de persoane continuă să fie sub supravegherea medicilor cu virus suspectat. Având în vedere exemplele din Italia, Spania și SUA, Moldova a scăpat destul de ușor. Numărul de decese cauzate de coronavirus a ajuns la 132 de persoane. Și, potrivit premierului Ion Chicu, cetățenii nu ar trebui să intre în panică din acest motiv, întrucât republica are una dintre cele mai mici rate de mortalitate de la COVID-19. „Rata mortalității din cauza coronavirusului în Republica Moldova este de 3%, cifra globală este de 7%. În Republica Moldova, aceasta este una dintre cele mai mici rate. În România este 5,7%”, a subliniat premierul. Cu toate acestea, dacă te uiți atent la statistică, nu totul este atât de roz. Din păcate, problema siguranței personalului medical rămâne acută pe parcursul epidemiei. Un sfert dintre cei afectați sunt lucrători medicali. Medicii, care în țară și în bunuri „pe timp de pace”, se îmbolnăvesc și mor. Spitalele continuă să fie surse de infecție. Focarul de coronavirus a fost înregistrat la Spitalul Clinic din Bălți, iar Ministerul Sănătății a decis să nu-l carantineze, întrucât servește pacienții din tot nordul Moldovei, inclusiv cei care necesită îngrijiri medicale și chirurgicale urgente. Și asta, potrivit șefului departamentului de sănătate, Feodorei Rodiucova, este „o greșeală a administrației spitalului”: „Când a început totul, a fost necesar să închidem spitalul. Astăzi este prea târziu să vorbim despre asta." Nu se primesc rapoarte mai puțin deranjante de la angajații Spitalului Clinic Republican, în special că medicii din secțiile de specialitate nu primesc îmbrăcăminte de protecție și ochelari de siguranță. „Avem o mască și un halat chirurgical, dar fără ochelari și salopete. Masca și halatul sunt puse în pungi după utilizare și trimise pentru re-sterilizare ", a spus unul dintre medici în mod anonim. În pofida creșterii incidenței COVID-19, autoritățile moldovenești slăbesc treptat carantina. Primele măsuri au fost luate în urmă cu o săptămână. Mai mulți pași pe calea către revenirea la viața normală au fost făcuți ieri: transportul public a reluat parțial operațiunea, oficialii guvernamentali s-au întors la locurile de muncă, iar comerțul cu amănuntul a fost restaurat. Mai mult, potrivit lui Ion Chicu, starea de urgență se va încheia după 15 mai. Evident, țara s-a săturat să se teamă de coronavirus. Teama de a se îmbolnăvi se estompează înainte de conștientizarea realității dure: epidemia nu a venit singură - criza economică este în față și consecințele eșecului culturilor. Carantina pentru Moldova a costat foarte mult. Potrivit experților, criza economică mondială provocată de pandemie va determina scăderea PIB-ului Republicii Moldova cu 3%, exporturile și importurile - cu 3,8 și 7,6%. Contribuie la secetă și îngheț. În stadiul actual, indicatorii macroeconomici ai republicii nu sunt critici, dar viața economică s-a oprit. Venituri reduse brusc în buget. Guvernul a estimat pierderea veniturilor bugetare în acest an la 7,5 miliarde de lei. Având în vedere creșterea preconizată a cheltuielilor, deficitul bugetar va crește de 2 ori - până la 16 miliarde de lei. În mod tradițional, autoritățile moldovenești intenționează să o acopere cu împrumuturi externe. Adrian Lupushor, directorul executiv al Expert-Grup, un centru analitic independent, consideră că guvernul a evaluat slab potențialul rezervelor interne, datoriile interne scăzute și o bună valorificare a băncilor, care ar putea acorda mai mult împrumut statului și susține afacerea. „Dacă acum sprijinim rapid și pe scară largă cetățenii și afacerile, criza nu va fi atât de acută, acest lucru va contribui la menținerea cererii și va împiedica economia să se scufunde până la fund”, subliniază Adrian Lupușor. Conform unui sondaj realizat la jumătatea lunii aprilie prin ordinul asociațiilor de afaceri, majoritatea companiilor au scăzut în cerere, au existat dificultăți în materie primă și livrare, productivitatea a scăzut semnificativ. Companiile din sectorul HoReCa, agențiile de turism și industriile de cusut au suferit cel mai mult. 84% dintre antreprenori consideră că în următoarele 2-5 luni se vor confrunta cu o deficiență acută de capital de lucru și, prin urmare, declară o reducere a costurilor cu personalul. „Am împărțit afacerea moldovenească în timpul pandemiei în două categorii: cei care au fost nevoiți să închidă, dar o parte din vânzări ar putea fi transferate online și cei care continuă să lucreze. În același timp, veniturile au scăzut pentru amândoi ”, spune Mila Malairău, șefa asociației americane de afaceri AmCham. Calculul câți oameni și-au pierdut sursa de venit din cauza carantinei și a epidemiei este dificil. Experții spun că aproximativ 50-150 de mii de oameni. Potrivit Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, peste 7,7 mii de persoane au solicitat sprijin, dintre care jumătate au primit dreptul la prestații de șomaj. La sfârșitul lunii aprilie, numărul șomerilor se ridica la peste 25 de mii. Nu uitați de întoarcerea (și continuarea întoarcerii) în țara a migranților de la muncă. Desigur, unii dintre ei, după normalizarea situației din Europa, vor reveni la munca întreruptă, dar un procent semnificativ va rămâne în țară și nu există o soluție viabilă pentru integrarea lor în economie. Evident, seria de încercări pentru Moldova și autoritățile sale nu se va încheia cu efectul coronavirusului. Acesta este deja înlocuit de o recesiune economică, care este mai aproape de cădere este stimulată de consecințele eșecului culturilor. Populația Moldovei nu se poate obișnui cu crizele economice, dar carantina a epuizat practic stocurile deja rare de cetățeni. În aceste condiții, programele de sprijinire a afacerilor și a comunității anunțate de partenerii internaționali ai Moldovei par o salvare bună. Nu putem decât să sperăm că ambițiile politice ale unității moldovenești nu vor îndepărta o mână de ajutor atât de necesară țării și populației.