Cronica coronavirusului din Moldova: Starea de urgență s-a terminat, dar epidemia – nu

Marina DRAGALIN A trecut o săptămână de la sfârșitul stării de urgență în Moldova. Desfășurarea evenimentelor te face să te gândești la actualitatea acestui pas Noua infecție de coronavirus a infectat 5 milioane de oameni din întreaga lume și a primit mai mult de 320 de mii de vieți. În Moldova, infecția cu COVID-19 a fost confirmată oficial de aproape 6,5 mii de cetățeni, 228 de persoane au murit. Sub suspiciunea de infecție - 43 de mii de locuitori ai republicii. Din păcate, scăderea ratei de incidență înregistrată la începutul lunii mai, din păcate, nu a durat mult. Săptămâna trecută a fost cea mai neagră de la începutul epidemiei. În această perioadă, au fost înregistrate 1.133 de cazuri noi de infecție, ceea ce reprezintă aproape o cincime din numărul total de cazuri. Aceste statistici au adus Moldova pe locul patru în Europa în ceea ce privește infecția cu un nou tip de coronavirus la 1 milion de oameni. Doar Belarusia, Rusia și Marea Britanie sunt înainte. Saltul se datorează eliminării mai multor măsuri restrictive și faptului că oamenii nu respectă regulile. „Săptămâna trecută am avut anti-înregistrări, asta se datorează faptului că acum 2 săptămâni am redus unele restricții, funcționarii publici s-au întors la muncă, am redeschis unități comerciale, este clar că acest lucru a provocat o creștere a numărului de cazuri ... Acest lucru se explică prin slăbirea măsurilor la 9 mai. Am văzut că oamenii sunt foarte relaxați, au ieșit la grătar, ceea ce încă nu este permis ”, analizează situația premierul Ion Chicu. Șeful Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolai Furtună, asociază în mod deschis noile focare cu comportamentul iresponsabil al populației: „Am îndemnat cetățenii să rămână acasă de Paște, la Radonița. Oamenii nu au mers la cimitire, dar au remarcat. Acum recoltăm roadele zilei de 9 mai. Astăzi am observat o situație catastrofală în oraș: transportul public este aglomerat, măsurile de protecție nu sunt respectate.” În ciuda acestui fapt, nemulțumirea față de continuarea măsurilor restrictive câștigă avânt în Republica Moldova. În ultimele zile, Mitropolia Moldovei a fost deosebit de distinsă. S-ar părea că reprezentanții Bisericii Ortodoxe, care mărturisesc conceptul de smerenie, ar fi trebuit să ia cu calm decizii ale autorităților care reglementează procedura de organizare a serviciilor pentru perioada de carantină. Mai mult, serviciul nu este interzis atunci când respectați o serie de cerințe destul de simple: aer liber, distanță și măști. Dar situația a luat o întorsătură complet diferită. Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova l-a amenințat pe Igor Dodon și Ion Chicu să-i excludă din rugăciuni, dacă bisericilo nu li se permite să se întoarcă la serviciile în formatul obișnuit în viitorul apropiat: Acest lucru este menționat într-o scrisoare trimisă de către mitropolit premierului Ion Chicu. Aparent, istoria sursei de infecție cu COVID-19 în mănăstirea Ștefan Vodă a fost puțin uitată. În plus, biserica este cea care „accelerează” subiectul „ciocnitului” populației Moldovei cu ajutorul vaccinului de la COVID-19 în scopul controlului ulterior al conștiinței și al controlului printr-o rețea de turnuri 5G. În special, Episcopul din Bălți și Fălești Markell a făcut apel ca nimeni  să nu fie vaccinaâi împotriva coronavirusului, deoarece se presupune că vaccina este invenția „sataniștilor globali” care intenționează să monitorizeze oamenii și să influențeze gândurile acestora. Proprietarii și angajații piețelor încă închise, restaurantelor, centrelor comerciale și de fitness vin cu cerințe mult mai rezonabile și logice în acest context. Protestatarii au organizat un miting la Chișinău cu pancarte „Deschideți piețele țării”, „Stați acasă singuri”, „# Vreau să muncesc” și făcând referire la art. 43 Constituția a cerut să li se permită reluarea activității. Afacerile moldovenești sunt ușor de înțeles: fiecare zi de oprire reprezintă o pierdere ireparabilă și încă un pas spre ruinare. În prezent, jumătate din cei 25 de mii de cetățeni care au solicitat prestații de șomaj sunt deținători de brevete. Conform calculelor Cabinetului de Miniștri, numărul șomerilor oficiali poate crește de 3 ori. „Numărul de cereri depuse la Agenția pentru ocuparea forței de muncă este în creștere. În acest sens, am crescut suma prevăzută în bugetul de stat pentru plata indemnizațiilor de șomaj de la 32 milioane lei la 100 milioane lei. Este dificil să facem previziuni, deoarece există încă șomaj ascuns, dar, cred că numărul șomerilor oficiali poate crește de cel puțin trei ori”, a declarat premierul Chicu. Banca Mondială prezice că aproximativ 60 de milioane de oameni din întreaga lume ar putea fi în sărăcie extremă din cauza pandemiei. În acest sens, organizația s-a angajat să furnizeze 160 de miliarde de dolari țărilor în curs de dezvoltare sub formă de subvenții, împrumuturi și investiții pentru 15 luni. În cadrul acestui program, Moldova va primi 53 de milioane de euro pentru a implementa măsuri de combatere a pandemiei COVID-19. Banii vor contribui atât la consolidarea sistemului de sănătate, cât și la ajutorarea celor săraci și vulnerabili prin măsuri de protecție socială. Mijloacele nu vor fi absolut inutile. După efectuarea celor de mai sus și o serie de alte modificări, precum și o luare în considerare a unei reduceri semnificative a veniturilor statului în timpul stării de urgență, deficitul bugetar din anul 2020 poate ajunge la 20 de miliarde de lei. Guvernul caută surse alternative de finanțare. Potrivit lui Ion Chicu, o parte a deficitului trebuia să acopere împrumutul rus, dar în legătură cu decizia Curții Constituționale, acordul de împrumut cu Federația Rusă a fost suspendat. În plus, Moldova se bazează în mod tradițional pe asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene. Prima sa tranșă este așteptată în iunie-iulie, a doua - la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor. Având în vedere prognozele generale pentru economia Moldovei și a întregii lumi, în anul următor și jumătate, Republica va avea nevoie de toți prietenii internaționali și de ajutorul lor. Mai ales având în vedere cel de-al doilea val preconizat al epidemiei în octombrie-noiembrie, care poate necesita reintroducerea unor restricții stricte. Sfârșitul actual al stării de urgență a creat iluzia normalizării situației. Totuși, populația și afacerile încearcă să se întoarcă la cursul lor obișnuit, până când epidemia nu a eliberat țara din îmbrățișarea ei puternică, o revenire completă la regimul de pre-carantină este plină de noi focare.