Încă „hibrid”: Moldova continuă să cadă în indicii democrației

Semeon ALBU În ciuda prăbușirii regimului lui Vlad Plahotniuc, situația cu dezvoltarea democrației în Moldova nu s-a schimbat dramatic și chiar s-a agravat pentru o serie de indicatori importanți După cum știți, în timpul domniei oligarhului Vlad Plahotniuc, calitatea proceselor democratice din Moldova, care încă nu strălucea cu succese deosebite, a început să se reducă. Aceasta nu a scăpat de atenția organizațiilor internaționale și locale pentru drepturile omului sau chiar a structurilor oficiale ale statelor străine, cum ar fi Departamentul de Stat al SUA. În anul 2018, Moldova a trecut de următoarea linie tristă, trecând la numărul de țări cu un regim „hibrid”. Astfel, de către organizațiile occidentale relevante a fost recunoscut faptul că autoritarul, împreună cu elementele democratice, au început să se înțeleagă destul de bine în republica noastră. Potrivit experților de atunci, principalele motive pentru căderea bruscă au fost consolidarea în continuare a puterii oligarhice a lui Vlad Plahotniuc, precum și o serie de episoade scandaloase, cum ar fi anularea alegerii primarului Chișinăului și schimbarea sistemului electoral. Anul trecut, așa cum părea, au reușit să „dea înapoi” toate acestea: Plahotniuc a fugit din țară, alegerile primarului au fost organizate conform regulilor, iar modelul electoral a revenit la versiunea inițială. Cu toate acestea, în noul Index al democrației din anul 2019, compilat de The Economist Intelligence Unit, o organizație britanică de cercetare, Moldova a scăzut cu alte cinci puncte. Acum este situat doar pe locul 83 în grupul de țări „hibride”. „Hibriditatea” regimului politic moldovean este consemnată și în raportul recent din luna mai al autorității non-guvernamentale autoritate Freedom House. În  anul 2020, potrivit cercetărilor sale, Moldova a obținut doar 35 de puncte din 100 în ratingul democrației, care este compilat pe baza punctajului după mai multe criterii ale libertăților democratice. Evaluarea medie a Moldovei la toate categoriile este puțin peste 3,11 puncte (din 7 posibile). Deși nivelul de guvernanță democratică în Moldova a crescut ușor, până la sfârșitul anului 2019, Moldova încă s-a regăsit într-un stat de frontieră, pe care autorii raportului îl descriu ca un „regim hibrid cu elemente evidente de autoritarism”. Cercetătorii indică o serie de probleme importante, dintre care unele au apărut pentru prima dată în mulți ani. Astfel, ei observă că la alegerile parlamentare au intimidat observatorii care monitorizează procesul de votare, ceea ce nu s-a întâmplat în țară din anul 2009. Și societatea civilă, în opinia lor, încă se confruntă cu probleme grave, inclusiv campanii calomnioase organizate de organele statului, partidele politice și mass-media afiliate acestora. Extrem de scăzută, Freedom House evaluează democrația locală: doar 2,5 din 7. În acest an, notează autorii raportului, a existat o migrație politică masivă din partea Partidului Democrat a reprezentanților organelor administrațiilor locale, „stimulată de intimidare” și planificată în anul 2016, reforma administrativ-teritorială nu a avansat. Evaluarea independenței justiției a scăzut și ea: potrivit activiștilor pentru drepturile omului, unele dintre succesele obținute nu compensează probleme grave, cum ar fi practica continuă a numirilor politice în sistemul judiciar. Presa non-liberă și corupția ridicată Activitățile „celei de-a patra puteri” - mass-media - demonstrează în mod viu natura sistematică a problemelor acumulate ale democrației moldovenești. Condițiile de muncă ale mass-media independente din țară în anul 2019 nu s-au îmbunătățit deloc, iar excesele din anii trecuți în unele cazuri chiar s-au intensificat: în special, Freedom House vorbește despre intimidarea jurnaliștilor. Problemele Moldovei în domeniul activității mass-media au fost evidențiate și de organizația neguvernamentală internațională Reporters Without Borders (RSF). În studiul său 2020, Moldova s-a clasat pe locul 91 în clasamentul libertății mass-media, repetând rezultatul anului trecut. Autorii raportului au concluzionat că „politica editorială a principalelor instituții media este strâns legată de interesele politice și de afacerile proprietarilor lor, iar această problemă este agravată în special în timpul campaniilor electorale.” Potrivit raportului, mass-media din Republica Moldova sunt diverse, dar „extrem de polarizate”, ca și țara în sine, care se caracterizează prin „instabilitate politică cronică și influență excesivă a oligarhilor”. Situația mass-media nu s-a îmbunătățit nici după răsturnarea lui Vlad Plahotniuc și o slăbire semnificativă a deținerii sale de presă, care a ajuns la apogeul unui număr de canale de televiziune, ziare, posturi de radio și portaluri online. Autorii documentului notează că imperiul mass-media al fostului lider democrat a fost repede înlocuit de un grup media asociat cu Partidul Socialiștilor. Astfel, potrivit RMM, concentrarea dreptului de proprietate asupra mass-media, lipsa independenței editoriale și jurnalismul de calitate rămân principalele probleme ale mass-media în Republica Moldova. Organizația este preocupată și de activitățile Consiliului de radiodifuziune, care a arătat prin mai multe decizii că nu este un organism independent. Situația anticorupție s-a agravat. Cu 32 de puncte, Republica Moldova a ocupat doar locul 120 în clasamentul indicelui de percepție a corupției (IPC) pentru anul 2019, prezentat de Transparency International, în scădere a trei poziții față de anul trecut. Organizația subliniază că, „în ciuda faptului că Procuratura  Generală a verificat activitățile procurorilor de specialitate, reforma reală a întregului sistem judiciar este în stagnare”. Potrivit acesteia, s-au investit fonduri semnificative în crearea Agenției pentru rambursarea bunurilor obținute penal, dar procesul de returnare a banilor furați este în întârziere. În același timp, experții asociației consideră că, pentru a menține statul democratic de drept în Republica Moldova, țările UE și Parteneriatul Estic ar trebui să aplice restricții privind circulația sau să înghețe activele marilor oficiali corupți. Noi provocări la orizont După cum vedem, speranțele înfloririi democrației în Moldova după expulzarea principalului „om rău” din țară nu au fost încă justificate. „Deoligarhizarea” propagată în ultimul an, în multe privințe, rămâne până în prezent doar un vis dulce, fără rezultate vizibile. Chiar și progresele actuale în materie de miliarde furate, potrivit experților, au devenit posibile doar datorită luptei politice interne intensificate. Principala concluzie evidentă este că datele organizațiilor pentru drepturile omului și indicii democratici confirmă faptul că toate rugozitățile și denaturarea democrației moldovenești sunt încă păstrate și, în unele locuri, iau forme tot mai alarmante. Iar diversele trucuri elaborate de „stăpânul Moldovei” de-a lungul anilor care au făcut posibilă călcarea pe scară largă a valorilor democratice și a drepturilor omului în propriile lor interese au fost stăpânite într-o formă sau alta de către cei care au venit la putere după el. Ce va  urma? Probleme privind asigurarea drepturilor omului în perioada de carantină (inclusiv cele care nu au legătură specifică cu pandemia - de exemplu, eliminarea limbii ruse din buletinele de vot), care au fost abordate nu numai de organizațiile locale pentru drepturile omului, ci și de Ombudsmanul moldovean. Reacția oligarhă care are loc chiar acum, care are toate șansele să se încheie cu restabilirea regimului Plahotniuc deja în acest an. O viitoare campanie electorală (și poate nu una) care va expune inevitabil noi probleme cu votul democratic. Toate acestea înseamnă că democrația moldovenească este extrem de departe de o stare optimă de sănătate, iar în viitorul apropiat nu se așteaptă clar lucru schimbări pozitive. Așadar, în indicii și ratingurile anului viitor, puteți aștepta captarea de noi niveluri sumbre și anti-înregistrări.