Aroma geopolitică a alegerilor din Republica Moldova

Vladimir Rotar Geopolitica iese din nou pe primul plan în campania electorală din Moldova. Activitatea sporită a partenerilor internaționali, precum și declarațiile rezonante oficialelor proeminenți și experților, cum ar fi John Bolton, adaugă ulei pe foc. Campania electorală din Moldova ia avânt. Una dintre tendințele ei principale este integrarea forțelor ideologic similare în formațiuni mai mari. Astfel, Renato Usatii își consolidează susținătorii în cadrul blocului sâu, iar unioniștii cu greu încearcă să formeze un singur bloc sub stindardele Alianței pentru Unificarea Românilor (AUR). Cel mai remarcabil proiect, desigur, a fost alianța socialiștilor și a comuniștilor. Dar dacă cadrele și caracterele alegerilor suferă modificări de la un ciclu electoral la altul, conținutul lor semantic rămâne neschimbat. Aceasta este, desigur, agendф geopolitică, care din nou revine pe primul plan. Aparent, în absența unor idei mai bune (participanții campaniei asociazâ dezvoltarea republicii cu un un ajutor masiv din străinătate), unii încep să disperseze sentimentele anti-occidentale, în timp ce alții vorbesc despre deliciile integrării europene. Cu toate acestea, nu va fi correct dacă vop spune că să geopolitica la alegerile actuale a apărut de la zero. Chiar și o scurtă privire asupra proceselor actuale relevă o activitate intens crescută a partenerilor internaționali, în primul rând a celor occidentali, care depășește cadrul cooperării interstatale tradiționale. Ca întotdeauna, ambasadorul SUA Derek Hogan este extrem de activ - el se întâlnește în mod regulat cu conducerea nu numai a țării și a partidelor, ci și, de exemplu, a Comisiei Electorale Centrale. Șeful delegației UE Peter Mikhalko încearcă să țină pasul cu omologul său american, vorbind despre sumele uriașe de asistență financiară acordate țării noastre de către UE. Deși alegerile sunt încă departe, sa exprimat și Ministerul de Externe a României. Diplomatul șef român Bogdan Aurescu și-a exprimat speranța că alegerile vor fi petrecute „în mod transparent și corect”. În acelaș timp el și-a exprimat simpatia față de președintele Maia Sandu astfel încât alegătorii moldoveni să nu se confunde la cine vor trebui să voteze în iulie 11. Nu este surprinzător faptul că liderii noului bloc PSRM-PCRM - principalului oponent al PAS pro-occidental - au început să promoveze tema apărării suveranității și statalității Moldovei. „Cei care l-au promovat pe actualul președinte pentru a câștiga alegerile vor să preia controlul asupra parlamentului și guvernului. Vorbesc despre Occident. Uniunea Europeană și Statele Unite au făcut tot ce au putut pentru a  asigura rezultatele obținute la acele alegeri. Țara este într-adevăr în pericol. Dacă nu oprim această încercare de confiscare a instituțiilor și structurilor statului, vom pierde statul ”, avertizează Igor Dodon. Sentința aceasta o repete și Vladimir Voronin, care vorbește despre „soldații NATO” în Moldova și pericolul de a pierde neutralitatea și independența. Pe un astfel de sol deja încălzit se pune articilul fostului consilier al lui Donald Trump, John Bolton. Mai precis, un citat din acesta referitor la Moldova și conflictul transnistrean: „Moldova, strânsă între Ucraina și România, este un conflict înghețat gata să fie„ dezghețat ”. Așa numita Transnistria independentă, inventată de Rusia, există în afară de Moldova numai datorită prezenței militare continue a Moscovei. Atragerea atenției globale asupra acestei anomalii  a războiului rece ar șoca Kremlinul, iar un nou guvern hotărât din Chișinău oferă acum Washingtonului posibilitatea de a-și intensifica acțiunile”. Desigur, un astfel de gând, exprimat de una dintre personalitățile politice proeminente din SUA, a fost folosit  împotriva Maiei Sandu (și a partidului ei), care fusese deja acuzată în intenția de a dezgheța conflictul transnistrean. Să încercăm să analizăm această afirmație fără coaja preelectorală. John Bolton este un personaj specific în politica americană, unul dintre așa-numiții „șoimi” și un susținător al metodelor directe, în principal de putere. El deloc nu se potrivea fostului președinte american, care, în ciuda retoricii sale beligerante, a încercat de fapt să evite deciziile militare și și-a folosit consilierul în principal ca un fel de „sperietoare” pentru cei mai obstini parteneri. Cu toate acestea, după ce Bolton a zădărnicit acordurile cu talibanii și tindea de a declanșa un conflict armat cu Iranul, acest „om de război” a fost eliminat din la Casa Albă. Opinia lui Bolton este o reflectare a opiniei celei mai radicale grupe a politicii americane și nu poate fi considerată o reducere universală a poziției ce predomină în cercurile militare-politice din Washington. Pe de altă parte, pozițiile șoimilor, ținând cont de situația geopolitică actuală, au tendințe vizibile de consolidare. Noul Război Rece nu mai este un concept teoretic - este deja o realitate. Principalul  accent în viitor va fi de-a lungul liniei de confruntare dintre Washington și Beijing, dar la momentul dat, atenția internațională se concentrează pe frontul ruso-american. În contextul tensiunii crescânde a confruntării dintre cele două puteri, Casa Albă, după cum se poate vedea din acțiunile noii administrații americane, revine la ideea de a crea și de a întări o centură de izolare în jurul Rusiei. În acest sens, Moldova, în ciuda potențialului său politic-militar obiectiv redus, prezintă, de asemenea, un interes considerabil, în principal din cauza conflictului nerezolvat cu teritoriile de pe malul stâng. Forțele ruse deplasate acolo hrezintă o țintă extrem de convenabilă, vulnerabilă atât din cauza dimensiunii reduse a grupului, cât și a dificultăților obiective de a-i oferi asistență operațională. Anterior, nu exista un consens între strategii și analiștii americani cu privire la contingentul rus din Moldova. Astfel, într-un rapoart RAND, s-a recomandat să nu se faciliteze evacuarea acestui grup de pe teritoriul Moldovei, deoarece însăși prezența ei, în primul rând, nu reprezintă o amenințare esențială și, în al doilea rând, epuizează resursele rusești limitând potențialul Federației Ruse în alțe direcții. Cu toate acestea, există diferite puncte de vedere, una dintre are a fost declarat de Bolton. În același timp, temerile că scenariile radicale anterioare pot fi luate în realizare, în lumina realităților actuale, nu mai pot fi considerate nefondate. Mai ales, analizând militarizarea activă a regiunii Mării Negre  generată de ambele părți. Va putea oare Moldova să reziste încercărilor exterioare de a dezgheța conflictul pe teritoriul său, dacă acestea vor avea loc? Pare puțin probabil. De fapt, suveranitatea și independența autentică, despre care  vorbesc partidele din flangul stâng, de mai demult au devenit efemere. Țara noastră este strâns legată de acul finanțării externe (fără aceasta dezvoltarea și existență stabilă a Moldovei este practic imposibilă) și strâns integrată în frontul euro-atlantic. RM a devenit un obiect, și nu mai este un subiect al politicii internaționale – faptul acesta descurajant arată că Chișinăul nu poate nimic schimba. Nu mai avem decât să sperăm că pozițiile „boltonilor” convenționali nu vor prevala în polirica americană în viitorul apropiat și degrabă vom avea o relaxare a relațiilor dintre principalele puteri mondiale. Dar, din păcate în acesta este greu de crezut.