Serghei CEBAN
Pe noile elite politice din Moldova le așteaptă o cale lungă și dificilă a reformelor constituționale: de la consolidarea mecanismelor de combatere a corupției la determinarea formei optime de guvernare.
Una dintre temele centrale ale programului electoral PAS a fost problema necesității de a modifica actuala constituție. Acestea ar trebui să devină nu numai un prolog al reformării sistemului de justiție, ci și să contribuie la punerea în aplicare a planurilor autorităților de a crea mecanisme eficiente de combatere a corupției în cele mai înalte eșaloane ale puterii de stat.
În ultimii ani, tema amendamentelor la legea fundamentală a țării a fost prezentă în retorica aproape tuturor forțelor politice din Moldova. Cu toate acestea, urmând tradiția locală, toate aceste propuneri sunt subordonate intereselor uneia sau acelei formațiuni de partid sau ale liderului său. În același timp, trebuie admis că constituțiile post-sovietice moderne nu sunt atât de inviolabile, spre deosebire de omologii lor occidentali, care s-au născut în adâncurile istoriei medievale, prin urmare, anumite prevederi ale constituției moldovenești care nu corespund prevederilor predominante realitatea din stat are nevoie de o oarecare adaptare.
Unul dintre cele mai recente exemple de încercări de lansare a unei reforme constituționale radicale a fost inițiatã anul trecut a președintelui de atunci Igor Dodon. Pe 29 iulie, el a creat o comisie specială sub administrația sa, sarcina principală a căreia era dezvoltarea de propuneri adecvate pentru modificarea documentului principal al țării, pentru a asigura stabilitatea politică internă pe termen lung. Dar rezultatele alegerilor prezidențiale au privat aceste inițiative ale liderului socialiștilor de orice perspectivă, iar Maia Sandu a anulat aproape imediat decretul și a dizolvat comisia.
Este logic că inițiativa în problema revizuirii constituției a fost interceptată de partidul de guvernământ. Prin gura speakerului, Igor Grosu, el (partidul) a confirmat intenția principială de a pregăti amendamente la constituție și, în viitorul foarte apropiat, de a supune spre dezbatere publică două proiecte de amendamente. Acesta din urmă va găsi în mod evident un răspuns larg, având în vedere cererea socială serioasă pentru schimbări radicale, în special pentru aducerea în fața justiției a oficialilor și politicienilor moldoveni.
Primul amendament „PAS” se referă la simplificarea mecanismelor de confiscare a proprietăților funcționarilor prin extinderea „sarcinii probei”. Adică, funcționarului i se va cere să confirme sursa legală a achiziției proprietății. Cu toată justificarea unei astfel de măsuri, dificultățile cu punerea în aplicare a acesteia sunt practic inevitabile, deoarece atinge aspecte fundamentale ale proprietății private. Prin urmare, este necesar să se acționeze cât mai atent posibil pentru a nu primi o serie de revendicări și decizii ale CEDO care nu sunt în favoarea statului.
Al doilea proiect de lege, care vizează limitarea imunității aleșilor poporului, are o istorie lungă. Inițiative similare în sens au fost prezentate anterior de diferite formațiuni politice, dar nu au fost niciodată acceptate în domeniul juridic. Cu toate acestea, PAS este hotărât și propune să nu se aplice imunitatea în primul rând în cazul infracțiunilor legate de spălare de bani, corupție pasivă și îmbogățire ilegală.
Dacă vom trece de la procedura actuală, atunci la început ambele amendamente vor trebui respinse prin Curtea Constituțională și doar șase luni mai târziu va fi posibilă supunerea la vot a acestor amendamente în parlament. Totuși, după cum știți, pentru a face modificări, mono-majoritatea parlamentară trebuie să aibă 68 de voturi, iar singura sursă în acest caz este opoziția. Este extrem de riscant pentru partidul de guvernământ să contacteze Șor, în ciuda faptului că membrii săi și-au declarat disponibilitatea de a arăta o atitudine constructivă de opoziție. În plus, pentru blocul „comuniștilor și socialiștilor” un vot comun al „PAS” și „ȘOR” ar fi un motiv bun pentru interpretări critice ale acordului încheiat - voturi în schimbul satisfacerii intereselor oligarhului fugar.
În ciuda prezenței unor circumstanțe care în prezent împiedică adoptarea fără probleme a amendamentelor constituționale, PAS are încă capacitatea de a ridica imunitatea față de orice deputat la cererea procurorului general. Prin urmare, cel mai probabil, acest instrument va fi folosit pentru a forța deputații din opoziție să fie conformi. Privarea demonstrativă de imunitate de către reprezentanții individuali ai blocului „comuniști și socialiști” poate zdruncina grav situația internă și poate provoca o regrupare a forțelor de pe flancul opoziției în parlament.
În general, PAS are și ocazia de a încerca să treacă prin parlament un pachet de amendamente gata făcute la legea de bază a țării, aprobat de Curtea Constituțională în decembrie anul trecut, care privește Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, este important ca amendamentele să fi fost pregătite de guvernul Partidului Socialist și, prin urmare, să poată fi utilizate ca balon de testare de către noile autorități pentru a monitoriza comportamentul deputaților din opoziție și a dezvălui prezența contradicțiilor interne în „comuniști și Blocul socialistilor.
Dacă vorbim despre perspectivele unei modificări ulterioare a legii de bază, atunci al doilea eșalon al eventualelor modificări poate fi format din deciziile individuale ale Curții Constituționale. În special, vorbim despre modificarea articolului 13 pentru a redenumi limba oficială din limba moldovenească în limba română. La bază, această problemă, care continuă să tulbure mintea politicienilor moldoveni individuali, a fost de fapt rezolvată în 2013 și necesită doar confirmare tehnică în constituție.
Problema principală pe care Maia Sandu și PAS va trebui să o decidă în următorii ani este forma optimă de guvernare, adică gradul de întărire a instituției președintelui, ținând cont de revenirea la practica alegerilor directe, care în mod clar nu corespunde nivelului actual de autoritate al șefului statului. În plus, este cel mai probabil important să se consolideze funcțiile arbitrajului politic al președinției pentru a elimina acest rol de la curtea constituțională, care în ultimii ani a devenit un fel de „autoritate politică supremă”.
Astfel, noile elite politice ale țării noastre se confruntă cu un drum lung și dificil de reforme constituționale. Aparent, nu se poate lipsi de ele în procesul de implementare a unor planuri ambițioase de repornire a statalității moldovenești, care fie va dobândi o formă funcțională diferită calitativ, fie se va arunca într-un alt stat de criză cu perspective neclare.