De ce SUA înarmează Moldova?

Vladimir Rotari

Creșterea bugetului militar al Moldovei, participarea regulată a Armatei Naționale la exerciții sub auspiciile NATO, livrări directe de arme din Statele Unite și alte evoluții interesante din sfera militară duc la întrebarea evidentă: pentru care scopuri pregătesc forțele noastre armate?

Activ valoros Retragerea SUA din Afganistan și declarațiile de pace ale președintelui Joseph Biden au făcut niște impresii false despre o nouă rundă de izolaționism American. Sfârșitul campaniei afgane, deși sa dovedit a fi lipsit de glorie, în ansamblu este în interesul Washingtonului, care de mult vroea să scape de costurile financiare colosale ale operațiunii. Între timp, atenția SUA, așa cum se poate vedea din crearea AUKUS, se îndreaptă încet spre teatrul Asian-Pacific în cadrul confruntării cu China. În ciuda acestui fapt, Europa va rămâne în interesul Casei Albe, care încearcă  să reconstruiască podurile cu aliații NATO de pe continent care au fost „incendiate” de Donald Trump. Obiectivul este clar – de a cjncentra blocul military pentru a conține în mod eficient Federația Rusă. În acest sens, zona Mării Negre rămâne una dintre cele mai importante zone geostrategice, unde Rusia și Statele Unite își „pompează mușchii”, întărindu-și propriile grupări terestre și navale. Având în arsenalul său „portavionul din Crimeea”, Kremlinul reușește să mențină paritatea forțelor. Pe de altă parte, Moscjva are și vulnerabilități evidente, una dintre care se află în țara noastră. De aceea, Moldova, care la prima vedere are un potențial și o importanță militară minimă, de fap teste un active prețios. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, din anii 2000, republica noastră a fost implicată într-o cooperare cu Occidentul, atât la nivelul blocului Atlanticului de Nord, cât și al membrilor lui individuali, în primul rând Statele Unite și România. Reformarea armatei pe „modelul NATO” Așa dar din anii 2000, unitățile armatei naționale au fost implicate în mod regulat în diferite exerciții ale SUA și NATO în Europa, iar frecvența manevrelor crește regular. În 2006, Moldova a primit primul plan individual de parteneriat cu Alianța, care periodic se actualizează. În 2012, în ciuda neutralității prevăzute în constituție, țării noastre i s-a acordat statutul de partener în cadrul “Inițiativei globale pentru operațiuni de pace”, dezvoltată și finanțată de guvernul SUA. Ea a oferit Washingtonului o bază legală pentru procesul ulterior de recalificare a forțelor noastre militare. Apropo, singura operațiune NATO de menținere a păcii la care participă Moldova este misiunea KFOR din Kosovo, unde este staționat contingentul nostru de doar 41 de soldați. De asemenea, Statele Unite sunt angajate în îmbunătățirea infrastructurii militare a Moldovei. Sute de mii de dolari au fost investiți în modernizarea bazei de instruire din Bulboaca, unde, printre altele, au fost construite facilități pentru a practica acțiuni în zonele urbane. Statele Unite aduc, de asemenea, o contribuție decisivă la achiziționarea de echipament militar: din 2015, o asistență anuală de 12,75 milioane dolari a fost acordată prin programul Foreign Military Financing. Cu acești bani se achiziționează echipamente militare americane. Întărirea armatei moldovenești în ultimii ani, care are loc numai datorită sprijinului Statelor Unite, și din 2019 - sub supravegherea lor directă (grație consilierului expert Karen Bonaby la departamentul de reformă al Ministerului Apărare), nu a trecut neobservată: în 2019, Moldova s-a găsir pentru prima dată în clasamentul forțelor armate ale Puterii Globale (GFP). După formarea noii structuri de putere în Moldova, relațiile cu SUA și NATO au fost declarate oficial una dintre principalele priorități ale politicii externe a Chișinăului. Acest lucru se pare logic, deoarece Washingtonul este, de fapt, unul dintre arhitecții actualului regim, căruia ia deschis calea fostul ambasador american Derek Hogan. Recent am văzut deja primul semn al unei noi etape de cooperare militară între cele două țări - livrarea directă a armelor americane, care au fost aduse în capitală de un avion militar american. Acest fapt a fost realizat în conformitate cu planul de dezvoltarea și transformarea armatei naționale în cadrul așa-numitei Inițiative de construirea apărării și securității, care este coordonată de biroul NATO de la Chișinău. Conform comunicatelor de presă oficiale, livrarea va servi scopurilor "pentru a spori capacitățile și interoperabilitatea ... în operațiunile internaționale de menținere a păcii". Ce tip de armă a primit armata noastră nu este dezvăluit, dar experții sugerează că ar putea fi mașine blindate ușoare, arme de calibru mic, aruncătoare de grenade antitanc, muniție și alte echipamente. Toate aceste lucruri vor costa 5 milioane de dolari, și de data aceasta nu merge vorba despre „caritate”: Chișinăul va trebui să plătească. Acest lucru este familiar pentru Washington - să aprovizioneze aliații cu armele de care nu mai are nevoie SUA pentru banii lor. Toate acestea sunt în deplină armonie cu creșterea cheltuielilor pentru apărare în Republica Moldova i: în ultimii 10 ani, acestea s-au cvadruplat, de la 223 milioane lei în 2011 la 914,5 milioane în 2021. Beneficii reciproce Desigur, statutul formal neutru al țării nu a fost încă încălcat, deși participarea la exercițiile militare NATO, ofițerii străini din personalul departamentului de apărare și furnizarea directă de arme nu se încadrează în statutul neutru. Cu toate acestea republica noastră nu va deveni în viitorul previzibil un membru al blocului Atlanticului de Nord. La urma urmei, să ia la bord astfel de „pasageri” problematici nu este în obiceiul Alianței. Pe de altă parte, nimeni nu o împiedică să-i folosească în scopuri proprii datorită diverselor mecanisme secundare. Dar ce obiective poate urmări militarizarea treptată a Moldovei? În primul rând, occidentalii cu adevărat  doresc să vadă mai multe de la republică în ceea ce privește participarea la diferite operațiuni sub auspiciile NATO. Micul contingent din Kosovo cu greu se poate considera o contribuție adecvată. În al doilea rând, cel mai probabil, există un scop de a realiza o anumită paritate cu armata enclavei separatiste din Transnistria și grupul de trupe ruse situat acolo. Este clar că armata moldovenească nu va devini vreodată un jucător independent puternic, dar este destul de capabilă să exercite tensiune în acestă zona. În al treilea rând, prin încurcarea Chișinăului cu rețele de cooperare în domeniul apărării, Statele Unite le atrag în cele din urmă pe orbita polului său de confruntare geopolitică cu Rusia. După cum putem vedea, după încheierea proceselor electorale, autoritățile încep din nou să promoveze tema eliminării trupelor rusești din Transnistria, transformarea operațiunii de menținere a păcii, precum și eliminarea depozitelor de arme rusești. Pentru Chișinău interacțiunea militară cu Statele Unite și participarea la acțiuni antirusești până au avut un caracter tradițional și au adus beneficii destul de tangibile (acest lucru a fost pronunțat în special în timpul domniei Partidului Democrat). În primul rând, era o oportunitate de a-și demonstra loialitatea absolută și de a câștiga favoarea unui partener american. Luând în considerare succesele actuale ale PAS în acest domeniu, se poate presupune că vechile manuale de instruire ale lui Plahotniuc nu vor aduna praf pe raft.