Va putea Moscova să „desfășoare” Moldova?

Principala / Analize / Va putea Moscova să „desfășoare” Moldova?
Lunile următoare vor arăta își va apăra oare conducerea țării obiectivele strategice pro-europene chiar și în detrimentul intereselor economice ale Republicii Moldova, precum și cât de mult sunt gata partenerii occidentali să ofere asistență reală în timpul crizei energetice.
La Bruxelles, premierul Natalia Gavrilița, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate Josep Borrell, vor organiza următoarea, deja a șasea, ședință a Consiliului de Asociere Moldova-UE. În cadrul evenimentului, șeful guvernului este așteptat să semneze un Acord de Asociere cu programul Orizont Europa cu omologii săi europeni. În plus, politicienii vor vorbi despre relația actuală a Uniunii cu Moldova, cooperarea în domeniul politicii externe, securității și comerțului. Și, desigur, o atenție deosebită va fi acordată energiei. Programul vizitei șefului de Cabinet include și întâlniri cu Comisarul UE pentru Energie Kadri Simson, Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret Maria Gabriel și Vicepreședintele Direcției Generale de politică de vecinătate, extindere și negocieri Comisia Europeană Katarina Maternova. În ajunul întâlnirii, reprezentantul oficial al Comisiei Europene a spus că Bruxellesul este gata să ajute Moldova să depășească criza energetică, care este un rezultat a unor negocieri dificile cu „Gazprom” și a dus la o penurie de gaze naturale. În plus, s-a remarcat că Uniunea Europeană oferă „toată asistența tehnică și financiară disponibilă” pentru a face față provocărilor actuale și pentru a identifica alternative de diversificarea surselor energetice. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, după o convorbire telefonică cu președintele Maia Sandu, și-a exprimat sprijinul pentru Chișinău. Oficialul european a subliniat că UE are în vedere măsuri suplimentare pentru sprijinirea securității energetice a Republicii Moldova. Moscova, desigur, testând limitele de flexibilitate ale actualelor autorități moldovenești cu gaze naturale, în același timp i-a oferit un serviciu neprețuit în ajunul ședinței Consiliului de Asociere. În sensul că Bruxelles-ul ar trebui acum să se ocupe mai serios de a sprijini Chișinăul în eforturile decisive de integrare în comunitatea europeană și de o ruptură definitivă cu Moscova. În ansamblu, există o părere că Kremlinul continuă să revizuiască natura relațiilor bilaterale cu țara noastră și își diversifică constant instrumentele de influență. De exemplu, partenerul Moscovei, Igor Dodon, care încă mai păstrează statutul de lider al Partidului Socialist, a decis oarecum în grabă să renunțe la mandatul său parlamentar și să conducă „Uniunea Moldo-Rusă oamenilor de afaceri” pentru a raționaliza relațiile dintre cele două ţări. Se pare că în acest fel Dodon, deși a fost respins în afara cadrului proceselor politice interne din Moldova, este încadrat în formarea noii orbite a relațiilor moldo-ruse. Pentru a-și demonstra prezența „în joc”, liderul socialiștilor s-a îndreptat imediat la Moscova în noul său rol, unde, pe lângă obișnuitele întâlniri a fost organizată o comunicare cu reprezentanți de rang înalt ai sectorului bancar al Rusiei și fixat un interes pentru apariția unei mari instituții de credit.  În calitate de reprezentant al Business Russia, ex-președintele intenționează să organizeze un alt eveniment major pentru a stimula interesul investițional din partea comunității de afaceri din Rusia. Remarcabile sunt încercările lui Dodon și ale socialiștilor de a se implica în procesul de depășire a crizei energetice. Da, Dmitri Kozak a reexprimat poziția Rusiei cu privire la absența motivelor pentru atenuarea ofertei de preț ca răspuns la solicitările delegației moldovenești de a facilita încheierea unui contract reciproc avantajos. Cu toate acestea, însuși faptul implicării fostului președinte în această problemă la nivelul administrației prezidențiale ruse mărturisește persistența relevanței politice personale. Astfel, Igor Dodon, cel mai probabil, intră în nișa investițională și economică ca dirijor și lobbyist al capitalului rus în Moldova. Aparent, un astfel de transfer al liderului socialist se încadrează în planurile strategice ale Moscovei de creștere a pârghiilor financiare și economice de influență asupra situației interne din țara noastră. Având în vedere blocajul negocierilor privind gazele și lipsa capacității financiare de la Chișinău, Kremlinul, de exemplu, poate oferi autorităților moldovenești anumite resurse de credit de la una dintre băncile ruse pentru a refinanța datoria și astfel să prezinte conducerii moldovenești о alegere compromițătoare. Dificultatea este legată de istoria anului trecut, când partidul Acțiune și Solidaritate a luptat activ împotriva liniei de credit rusești. Simțind o oarecare deznădejde față de circumstanțele actuale pentru Moldova, din partea Moscovei se pot aștepta chiar și cele mai radicale revendicări. Astfel, ediția britanică a Financial Times, din sursele proprii (cel mai probabil din guvernul Republicii Moldova), scrie că în cadrul recentelor negocieri, reprezentanților Chișinăului, în schimbul unor condiții contractuale mai favorabile, li s-a oferit să ajusteze Acordul de liber schimb cu UE în favoarea Rusiei, precum și amânarea liberalizării pieței energetice (așa-numitul „al treilea pachet energetic”). Probabil, creând o situație confortabilă, Rusia va încerca să scoată  maximum pentru a satisface nu numai interesele comerciale, ci și cele politice. Singura întrebare care rămâne deschisă este va anea oare guvernul nostru marja necesară de siguranță pentru a-și apăra obiectivele strategice pro-europene. Și, de asemenea, în ce măsură partenerii noștri occidentali sunt gata să ofere asistență reală Moldovei pentru a găsi cele mai acceptabile soluții la actualul test energetic.
1