România va intensifica distribuirea pașapoartelor între populația Moldovei

Principala / Analize / România va intensifica distribuirea pașapoartelor între populația Moldovei
Vladimir Rotar Bucureștiul câștigă în mod constant influență în toate sferele principale  ale vieții în Moldova. Certificarea populației este unul dintre instrumentele Românirei pentru menținerea influenței și creșterea ei în continuare în afacerile moldovenești. Pandemia de coronavirus în Europa treptat scade: numărul cazurilor se micșorează, începe și anularea restricțiilor de carantină. În România vecină, au anunțat chiar realizarea imunității de turnă. La București, unde sunt plini de ambiții, au văzut că este timpul pentru activizarea stăruițelor  pe perimetrul exterior. Evenimentele din ultimii ani au confirmat cererea României de a conduce în zona Mării Negre. Pe lângă consolidarea propriilor forțe terestre și navale, ea se promovează destul de eficient ca un cap de pod pentru Alianța Nord-Atlantică și principalul aliat al Statelor Unite în regiune. Acest lucru se dovedește prin exercițiile NATO din acest an, unde România a acționat pentru prima dată ca unul dintre principalele hub-uri logistice. Nivelul revendicărilor este susținut și de retorica corespunzătoare, precum declarația ministrului român de externe Bogdan Aurescu despre Marea Neagră ca un „lac NATO” și, prin urmare, un „lac al României”. Un alt punct important de aplicare a eforturilor de politică externă ale României este fără îndoială Moldova, unde ea  cfută să-și consolideze poziția privilegiată. Statul vecin își mărește în mod constant valoarea în diferite sfere ale vieții republicii noastre: de la interconectarea rețelelor energetice și construcția conductelor de gaz până la soluționarea conflictului transnistrean. În același timp, Bucureștiul sprijină integrarea euro-atlantică a Moldovei. Așa cum era de așteptat, noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Joana, numit la sfârșitul anului 2019, fostul președinte al Senatului și fostul șef al ministerului de externe, a stabilit rapid contacte regulate cu conducerea moldovenească, în același timp facilitând alocarea asistenței Moldovei. Un alt instrument puternic a țări vecine pentru a-și consolida influența în Moldova este certificarea activă a populației. În prezent, potrivit Ministerului Justiției din România, mai mult de un sfert din locuitorii republicii au cetățenie română. În cifre: 642 de mii de persoane, precum 144 de mii de cereri sunt luate în considerare. Datorită pandemiei, procesul sa întrerupt, dar acum, având în vedere dinamica epidemiologică favorabilă, el ar trebui să revină. la prima vedere, s-ar putea părea că potențialul pentru promovarea în continuare a cetățeniei statului  vecin este  limitat. După cum se știe, popularitatea pașaportului românesc în Moldova a scăzut brusc exact după obținerea unui regim fără vize la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, la București țin minte despre un argument serios, care în curând va putea crea din nou agitație în jurul achiziției documentelor românești. Vorbim despre intrarea României în zona Șengen. Mulți ani pe această cale au existat obstacole critice sub forma poziției de principiu a părților acestui acord. Dar din 2016 situația a început să se schimbe. Până în prezent, s-a ajuns la o opinie aproape unanimă atât la nivelul statelor membre UE, cât și al instituțiilor europene cu privire la îndeplinirea de către București a tuturor criteriilor și cerințelor tehnice necesare pentru aderarea la Șengen. Acesta din urmă se așteaptă  în viitorul foarte apropiat. Dacă va avea loc acest lucru, balanța pe „piața pașapoartelor” se va pierde, iar cetățenia română din nou va primi în ochii moldovenilor o serie de avantaje incontestabile. De exemplu, va deschide oportunități pentru libera circulație pe teritoriul Uniunii Europene, intrarea fără vize în Statele Unite și Canada, și cel mai important, perspectivele de angajare legală în țările UE (la urma urmei, doar un procent mic de migranții noștri lucrează acolo în mod legal). Ținând cont de acești factori, precum și de reorientarea fluxurilor de migrație a forței de muncă din Moldova de la est la vest, deținerea pașaportului român va deveni o dorință prețuită pentru multe sute de mii de cetățeni moldoveni. Riscurile acestui proces sunt de înțeles. Mai ales când România, în general, nu își ascunde interesele față de republica noastră, continuând să promoveze neobosit ideea unui popor împărțit cu recomandări persistente însoțitoare de a abandona „moldovenismul primitiv”. Se dau are seama la Chișinău despre aceste riscuri? Probabil că da, dar nimeni nu pot face nimic și se pare că nu prea vor. În ciuda tuturor cuvintelor pretențioase despre așteptarea migranților acasă, de fapt, autoritățile sunt mult mai profitabile pentru ai  trimite la muncă în cantități mari. Pe termen lung, aceasta este o cale de impas. Dar chiar acum banii trimiși de lucrătorii noștri migranți - adică miliarde de dolari - sunt singurul instrument pentru menținerea oricărui tip de stabilitate socială și economică în țară. În plus, diaspora noastră este, de asemenea, după cum arată practica, o resursă electorală valoroasă. La ultimele alegeri prezidențiale, Igor Dodon și Maia Sandu pe teritoriul Moldovei au fost la același nivel, dar votul conaționalilor noștri din străinătate a asigurat o victorie zdrobitoare pentru candidatul PAS. Este evident că factorul diasporei, care poate  să ofere un avantaj decisiv forțelor pro-europene în țara divizată ideologic, este prea tentant pentru a fi abandonat. Dimpotrivă, factorul acesta va vi întărit și mai mult, inclusiv prin încurajarea migrației de lucru. Așadar, nu vom fi surprinși dacă Chișinăul va continua să închidă ochii asupra certificarea populației  Moldovei de către România, în speranța că chibritul nu va fi adus la  butoiul de pulbere, pus sub temelia statului moldovenesc.  
1